Îmi doresc să fac o pledoarie pentru carte și citit , ceea ce știu eu cel mai bine să fac .
Astăzi aș dori să vă spun câte ceva despre Gabriel Garcia Marquez, scriitor columbian care a obținut premiul Nobel pentru literatură în anul 1982.
Când avea 77 de ani a aflat că este bolnav și a scris o scrisoare de despărțire către prieteni , un poem testamentar intitulat ” Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucată de viață ”
Spune el :
” Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiață de cârpă și mi-ar oferi o bucată de viață, fără îndoială că n-aș spune tot ce gândesc , dar m-aș gândi la tot ceea ce spun.
Aș aprecia valoarea lucrurilor , nu pentru ceea ce valorează ci pentru ceea ce înseamnă ele cu adevărat.
Aș dormi puțin , n-aș visa de loc , căci pentru fiecare minut în care închidem ochii pierdem 60 de secunde de lumină.
Aș merge când ceilalți se opresc , m-aș trezi când alții dorm.
Aș asculta când alții vorbesc și aș savura o înghețată bună de ciocolată.
Aș trăi ca îndrăgostit de dragoste.
Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucățică de viață , m-aș îmbrăca simplu , aș cădea în genunchi în fața soarelui lăsându-mi goale corpul și sufletul.
Dumnezeule , dacă aș avea o bucată de viață …n-aș lăsa să treacă nici o singură zi fără să le spun celor pe care îi iubesc cât de mult îi iubesc ”
Să luăm aminte !
Georgeta Lucia Ardelean
