„ZILELE COPILULUI” LA CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ TILEAGD

671

Cu regret trebuie să afirmăm că acest segment al învâțământului românesc  este „cenușereasa ”sistemului, atât organizatoric cât și financiar. Nu cunoaștem o statistică pe țară privind numărul copiilor care beneficiază de educație în acest sistem, dar știm însă, cum și în ce condiții se desfășoară procesul de instrucție și mai ales educație  în aceste școli , „de educație incluzivă”. La nivelul Inspectoratului Școlar Județean, sunt numiți inspectori care au în fișa postului, îndrumarea și controlul în școlile , în care copiii cu nevoi speciale trebuie educați și recuperați. Prezența acestora în școli, nu trebuie  condiționată doar de incidente anunțate prin diverse surse, unele neconfirmate, ci o vizită periodică, de îndrumare și control, care să sprijine efortul colectiv de realizare a procesului instructiv educativ. La același capitol, se înscrie și lipsa de responsabilitate umană, față de absolvenții unor astfel de școli, cărora după absolvirea unor școli profesionale, sunt abandonați de stat, neasigurându-le un cămin și un loc de muncă. O să mi se răspundă că aceste obligații sunt în sarcina Centrelor Județene de Protecția Copilului, care îndeplinesc aceste obligații doar la modul teoretic, pentru că în practică, îi aruncăm pe acești tineri în stradă, mulți nefiind capabili să răspundă nevilor vieții. Nu este cel mai nimerit exemplu, dar există similitudini. Câinii comunitari, din centrele de protecție, beneficiază de îngrijire și hrană din fonduri publice, până când sunt înfiați. Pentru salvarea acestora sau înființat o mulțime de FundațII pentru protecția animalelor, care împreună cu statul cheltuiesc sume importante. Ne întrebăm:  Câte astfel de fundații au ca scop protecția și îngrijirea semenilor noștri tineri cu dizabilități și nevoi speciale? Câte astfel de instituții ale statului se preocupă și finanțează protecția acestor tineri care populează străzile, canalele și gările marilor orașe? Este timpul ca cei care aleargă după voturi în campaniile electorale, să caute și să găsească soluții care să reabiliteze și acest important domeniu al vieții sociale. Am fost invitat la ”Ziua Copilăriei” la Centrul  Școlar de Educație Incluzivă  din comuna Tileagd, județul Bihor, cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Iunie.  Această unitate școlară, cu doi ani în urmă, a intrat în „gura presei”, pentru un incident minor care a inflamat opinia publică. Cu acest stigmat școala a primit o imagine neconformă cu realitatea, fiind etichetată ca o școală de corecție. Condus de directorul școlii  prof. Iuliu Kelemen, am vizitat întregul complex,  săli de clasă, cabinete, laboratoare, dormitoare, sală de mese, etc. și am rămas plăcut impresionat de ordinea și curățenia existentă, care nu poate fi realizată doar pentru un eveniment,  aceasta fiind o permanență, și  poate fi comparată cu alte școli, cu elevi  normali. Fiind organizată cu acest prilej și ”Ziua Porților Deschise”, au fost invitați și părinți ai elevilor și cadre didactice pensionare care au lucrat în această unitate.  În sala festivă, după cuvântul de „Bun sosit” rostit de directorul școlii, prof. Iuliu Kelemen , prof. Lucia Romanschi, director adjunct, a prezentat oaspeții: Au răspuns invitației prof. Anca Mateuț de la C S nr. 1 Oradea, prof. pensionari : Cocuța Floare, Popa Enyko, Elena Tărău și foștii directori Ioan Vulpe și Cornelia Tarcea.  Prof. Ioan Vulpe, a pus bazele acestei școli în anul 1965, iar  d-nai prof. Cornelia Tarcea, a dezvoltat și modernizat complexul școlar. A urmat programul special pregătit pentru acest eveniment. Un moment  specific pentru acești copii cu nevoi speciale a fost o psihodramă realizată de psihologul școlii Alin Crețu, care cu ajutorul unor desene făcute de copii, a creat o poveste, despre suflet, familie, copii, școală  și profesori. În final a făcut o remarcă despre talentul la desen al copiilor, care ”citite”cu atenție exprimă stări sufletești, percepția lumii înconjurătoare și a  naturii, văzute prin ochii și nivelul de gândire al acestor copii. Expoziția de desene, care împodobește întreaga școală, exprimă preocuparea copiilor îndrumați de cadrele didactice, pentru exprimarea lor prin desen. Numeroase diplome și premii au fost câștigate la concursuri de desen și sport și sunt expuse la loc de cinste. Programul artistic a cuprins un montaj muzical – literar, o secvență din obiceiul ”Nunta din Bihor”, element de tradiție locală. Am remarcat, că la toate momentele artistice elevii au purtat costume create în școală prin forțe proprii. Spre deosebire de spectacolele obișnuite prezentate de elevi normali, selectați după aptitudini, acest spectacol special scoate în evidență preocuparea deosebită și permanentă a cadrelor didactice de a antrena și urca  pe scenă, copii cu diferite grade de dizabilități, care au reușit să răspundă cât mai corect rolului pe care l-au primit. A urmat grupul vocal ”Poenarii” din Oradea, coordonat de profesoara  și solista de muzică populară  Romina Nemeș, a căror prestație a încântat spectatorii. O remarcă specială pentru antrenarea părinților în spectacol, prin diferite jocuri psiho-pedagogice, realizate de Alin Crețu. Sunt obligat din nou să-mi exprim dezamăgirea privind absența de la acest eveniment a ISJ Bihor prin inspectorii de specialitate, neonorând invitația transmisă de școală. Acest gest  confirmă lipsa de preocupare și interes manifestat de forul  învățământului bihorean față de școlile și elevii cu nevoi speciale. Nu cunoaștem fișa postului acestor inspectori, dacă au nominalizate și asemenea sarcini și obligații, dar știm însă că procesul  instructiv educativ și managementul în Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 din Tileagd se desfășoară normal, rezultatele fiind vizibile prin comportamentul și rezultatele elevilor, precum și aspectul general al școlii. Dacă nu mă credeți, vă invităm stimați inspectori la Tileagd.
Nicu Răcuciu

 
 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.