Peştera de la Vadu Crişului a fost descoperită în 10 noiembrie 1903, în urma dinamitării blocului de calcar de deasupra cursului pârâului de la frumoasa cascadă, de către renumitul animator al turismului bihorean, Czárán Gyula. Vineri, la Vadu Crisului au avut loc o serie de manifestări, legate de aniversarea a 120 de ani de la acest eveniment.
„Lumea e de o frumusețe totală – o promisiune fără sfârșit de magie și lucruri minunate” a spus Ansel Adams.Cei care își petrec timpul în frumusețea și misterul naturii nu se simt niciodată singuri sau obosiți de viață.Un astfel de loc este si Defileul Crișului Repede.
Situat în Muntii Pădurea Craiului, și cu statut de rezervație naturală, Defileul Crișului Repede este o atracție majoră pentru turiști. Faptul se datorează peisajului carstic minunat pe care-l oferă. Însă abia în ce-a de-a doua jumătate a secolului XX începe să reprezinte un interes pentru turiști.
Menționată ca Peștera Zichy în documentele de specialitate, peștera este situată pe partea stângă a malului Crișului Repedese, în zona centrală a Defileului Crişului Repede şi este declarată monument al naturii. Dupa ce in anul 1870 s-a finalizat calea ferata Oradea- Cluj Napoca a ajuns in Vadu Crisului , ca si lucrator la serviciul de control tehnic al căilor ferate, Handl Karl, originar din Austria. Fiind un mare pasionat al naturii (provenea din zona Alpilor), atenţiei lui Karl Handl nu putea să-i scape un fenomen interesant. La secete mari nivelul pârâului ce alimenta cascada de la Vadu Crisului scădea atât de mult încât apărea o mică deschizătură în stânca din calcar prin care ieşeau şi intrau lilieci. După ce a tras cu arma de vânătoare în acestă deschizătură dincolo de peretele de calcar s-a auzit o bubuitură puternică urmată de reverberaţii. Drept urmare a tras concluzia că în spatele peretelui trebuie să fie o peşteră.
Înştiinţat de cele constatate, Czárán Gyula renumitul animator al turismului bihorean, a venit la Vadu Crişului în noiembrie 1903 şi pe data de 10 a lunii, prin dinamitare a reuşit să disloce imensul perete de calcar deschizând astfel intrarea peşterii în care au păşit conştienţi de faptul că nimeni înainte lor nu a putut vedea aceste frumuseţi. Contele Ödön Zichy, pe a carui proprietate se află peștera a dispus amenajarea sa cu podețe și scări de lemn astfel încât in august 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasa peșteră din Europa. Cu ocazia deschiderii oficiale la intrare in pestera a fost depus si o Carte a vizitatorilor, cu dimensiuni de 30×40 cm, avand greutatea de 4,5 kg. Tot atunci contele a dat in administrare pestera catre Asociatia Ardeleana Carpatine(EKE) si apoi la cererea asociatiei Zichy a construit o cabana langa pestera.
Pestera de la Vadu-Crisului prezinta si o importanta biospeologica deosebita. Fauna existenta aici este reprezentata prin numeroase forme troglobionte, dintre care amintim: nematodul Anatonchus filicaudatus, arhianelidul Troglochaetus beranecki, gasteropodul Paladilhiopsis transsylvanica, ostracodul Cordocythere phreaticola, ciclopidul Speocyclops troglodytes, izopodul Microcerberus plesai, remarcabile forme de amfipode apartinind genului Niphargus, coleopterele care traiesc si in Pestera Batrinului etc.
Vineri dimineata la orele 8.30, la 120 ani de la descoperirea pesterii, elevi, profesori, iubitori ai naturii din Vadu Crișului au depus coroane la mormantul lui Karl Hand aflat in cimitirul mic din localitate, la placa comemorativa de pe peretele casei unde a locuit acesta si la placa comemorativa al lui Czárán Gyula apoi si au dat intalnire la intrarea in Pestera de la Vadu Crisului. Aici cei prezenti au fost salutati de catre Ioan Hasas, viceprimarul comunei, apoi prof.Ibolya Vincze si eleva Jazmin Vincze au prezentat istoria descoperirii pesterii precum si cateva elemente importante desfasurate in zona dealungul anilor. Am aflat printre altele ca, in anul 1969, Muzeul Țării Crișurilor (sub a cărui supraveghere se află peștera și în prezent) amenajează in interiorul pesterii scări de beton și o instalație de iluminat. Peștera din Vadu Crisului a fost a doua din tară, în care s-a montat o instalație de iluminat, dar din cauza umiditatii mari din interior si a calitatii slabe a corpurilor de iluminat dupa trei ani instalatia s-a deteriorat. Apoi o perioada lunga de timp, peștera a putut fi vizitată doar cu ajutorul lămpilor cu carbid. Abia doar in anul 2004 Consiliul Judetean Bihor aloca resurse financiare pentru efectuarea unor lucrări de reamenajare și refacere a sistemului de iluminat. Lucrarile se finalizeaza in anul 2006 si pe langa iluminatul de orientare si local spre formatiunile mai deosebite din interior, pestera se doteaza si cu un generator, care asigura alimentare cu curent a pesterii inca 30 de minute in caz de pana de curent.
Evenimentul de la pestera a continuat cu depunere de coroane la placa comemorativa cu descoperitorii pesterii. Au depus coroane reprezentantii primariei, Colegiului Tehnic si al Asociatiei Pro Rev Vadu Crisului. Cei prezenti au vizitat apoi pestera si au notat impresiile in Cartea vizitatorilor (o copie dupa cea originala, comandata de catre Asociatia Pro Vadu Crisului in anul 2016).
