EMINESCU ŞI POSTERITATEA

162

S-au împlinit, pe 15 iunie 2016, 127 de ani de la plecarea în eternitate a lui Eminescu. Încă din timpul vieţii sale, s-a creat un mit Eminescu, care a crescut în postumitate şi s-a perpetuat până astăzi, sub auspiciile unor sintagme precum: „Poetul Naţional” (G. Călinescu), „Expresia integrală a sufletului românesc” (N. Iorga), „Omul deplin al culturii românești” (C. Noica) etc. Tot din timpul vieţii sale, în anii de suferinţă şi întunecare, poetul a fost şi denigrat. Semnificativă este celebra epigramă a lui D. Teleor, atribuită lui însuşi Macedonski: „Un X, pretins poet, acum…” Această receptare pendulatorie între poli opuşi a continuat de-a lungul celor peste 25 de lustri de la moartea poetului. Nu este neobişnuit pentru un geniu de dimensiuni universale, în special într-o lume dominată de „mititei” veleitari şi veninoşi. Dar receptarea poetului se polarizează, aproape exclusiv, în moduri radicale, sub imperiul unui pathos fie apologetic, fie nihilist. Eminescu este, pe de o parte, mitizat, idealizat, adulat, sanctificat, pe de alta, demitizat, denigrat, demolat, negat, desfiinţat. Ambele tipuri de receptare sunt abordări extreme: prima reduce poetul la o serie de definiţii superlative şi  generează, prin suprasaturaţie, o reacţie de respingere; cea de-a doua, în numele necesităţii relecturii şi reevaluării, exprimă un alt tip de extremism, nihilist şi demolator. Este o abordare schizoidă, care, în definitiv, trădează neputinţa posterităţii de a se apropia de poet în tăcere, cu o privire nouă, proaspătă, necoruptă de efuziuni patetice şi neotrăvită de veninul denigrării şi al negării sub stindardul reevaluării şi al europenismului. Pe poet trebuie să-l privim, fără patimă şi fără ură, dincolo de sintagme idolatre şi de accese demolatoare, printr-o prismă estetică şi axiologică, în raport cu valorile şi canonul estetic ale timpului lui, şi nu din perspectiva valorilor ori pseudo-valorilor de azi. Trebuie să-i citim şi să-i recitim, înainte de toate, opera, cu luciditate, competenţă şi bună-credinţă, cu mintea şi sufletul deschise, nu închistate în marote encomiastice ori în priviri obtuze, radicale şi extremiste. Pentru ceea ce a oferit culturii româneşti, pentru ceea ce ESTE, Eminescu merită mai mult respect şi mai multă inteligenţă din partea posterităţii.

 

Sorin IVAN

 

 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.