Fara infrastructura (drumuri,strazi modernizate, apa, canal, etc.) nu putem ca sa ne consideram o comuna europeana. Desigur “E greu să demarezi ceva nou în România, pentru că nu există cultul curajului şi al ambiţiei de a deschide noi drumuri, însă odată ce ai o brumă de succes, toţi încep să te copieze.” spunea Octavian Coifan. Dar, orice se poate..
In trecut, asfaltul (sau bitumul, asa cum mai este cunoscut), era folosit in constructii pe post de liant sau pentru obtinerea unei hidroizolatii eficiente. Astazi, asfaltul este folosit intr-o proportie de 70% pentru constructia de drumuri. Acoperirea drumurilor cu asfalt este unul dintre elementele care a dus la evolutia intregii noastre societati si reuseste sa ofere o multime de avantaje: confort maxim atunci cand se circula cu masina; plimbari confortabile pe jos, in deplina siguranta si curatenie; viteze mai mari de deplasare, etc.. Dar cea mai mare problema este pretul punerii in opera a unui metru patrat de drum asfaltat si a topometriei comunei.
Poate mai putini stiu ca in România se găseşte si bitum natural sub formă de impregnaţii în nisip în două zone geografice: în judeţul Prahova, la Matiţa şi Păcureț şi în judeţul Bihor, în bazinul Derna -Tătăruşi –Budoi, care se întinde pe aproape 1000 de hectare în nordul judeţului nostru. Substanţa impregnată este un bitum moale ce trebuie prelucrat pentru a se obţine un bitum rutier. În zona comunei Derna, nisipurile bituminoase se află la o adâncime mică sub stratul subțire de pământ. Oricine poate recunoaște materialul după mirosul puternic de bitum și faptul că acesta este maleabil, ca o pastă. Poate fi exploatat în sistem de carieră și care poate fi folosit pentru infrastructura de drumuri. A fost folosit în anii precedenți până în 2000 la infrastructura de drumuri Crișana. Specialiştii susţin că aceste materiale pot fi folosite pentru producerea asfaltului şi ar reduce costurile la jumătate. Astfel, dacă o tonă de bitum produs tradiţional costă în jur de 400 de euro, aceeaşi cantitate de bitum natural costă 200 de euro.Oricare țară din Europa care ar avea un asemenea zăcământ nu cred că ar putea să-l lase deoparte și să nu-l folosească!
In Vadu Crisului majoritatea drumurilor laterale erau betonate. Din pacate in timp aceste drumuri s- au deteriorat. Sunt trei elemente importante la care trebuie să privim atunci când vorbim despre degradarea betonului. Trebuie să ne gândim la mediul de expunere, adică în ce mediu este expus betonul despre care vorbim. Al doilea element este tipul betonului , iar al treilea element este timpul expunerii, adica carbonatarea betonului pentru este strâns legată de timp. Gheața pe drumuri este cea mai neplăcută manifestare periculoasa a iernii, care contribuie la cresterea numarului de accidente . Pentru combaterea acesteia, serviciile de întreținere a drumurilor folosesc diferiți agenți anti-înghețare. Una dintre metodele cele mai populare și eficiente este amestecul de nisip-sare, care a fost si este folosit în țara noastră timp de câteva decenii si in urma careia betonul se sfarma, se distruge. Ca urmare Consiliul Local a hotarat asfaltarea acestor drumuri. In cursul zilei de miercuri drumurile au fost udate si curatate, apoi a inceput asfaltarea propriu zisa.Vor fi astfel modernizate drumurile laterale spre capela, strada Codrisorii, Balangului,strazile din zona Colegiului Tehnic, straduta spre terenul de fotbal, o parte in zona numita Jomonita, in total 13.800 mp.de covor asfaltic, aproximativ 4 km.
Consiliul Local al comunei Vadu Crisului are in vedere continuarea reabilitarii unor strazi din localitatile Topa de Cris si Birtin si se continua lucrarile de modernizare pe drumul DC 176 Birtin-Tomnatic.
