Marti seara in cadrul sedintei ordinare al Consiliului Local Vadu Crisului cei 13 consilieri au votat Strategia de dezvoltare locală a comunei pentru perioada 2021-2027 si au aprobat aprobat indicatorii tehnico-economici, pentru obiectivul „Centru de mestesuguri traditionale la Vadu Crișului”, realizat în cadrul proiectului ROHU 126.
Dupa deschiderea sedintei de catre primarul Cosma Dorel lucrarile au fost conduse de catre presedintele de sedinta ing.Hasas Ioan. Dupa votarea procesului verbal al sedintei anterioare si luarea de cuvant al grupurilor de consilieri au fost votate cele doua proiecte propuse pe ordinea de zi. Ambele puncte au fost prezentate de catre Hasas Ioan, ca si initiator. La primul punct s-a prezentatStrategia de dezvoltare locală a comunei pentru perioada 2021-2027. Am aflat printre altele ca strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a fost adoptată prin HG nr. 877/9 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 985/21 noiembrie 2018. Dezvoltarea Durabilă reprezintă o paradigmă bazată pe etică și educație pentru Dezvoltare Durabilă şi are ca scop dezvoltarea competențelor care ajută cetățenii să reflecteze la propriile lor acțiuni, ținând seama de impacturile lor actuale și viitoare, sociale, culturale, economice și de mediu. Dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului, care caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, sub aspect economic dar şi social. Dezvoltarea durabilă se impune ca o necesitate obiectivă a zilelor noastre datorită următoarelor considerente: îmbunătăţirea calităţii vieţii (definiţie mai generoasă a bunăstării şi fericirii care include factorii ce au legătură cu mediul nostru înconjurător, precum şi cu factorii economici); problemele mediului înconjurător (economice şi sociale ce se întrepătrund, de aceea se recomandă o abordare integrată pentru a se putea ajunge la soluţii durabile, bazate pe armonie); preocuparea faţă de nevoile generaţiilor viitoare la fel ca şi faţă de cele ale generaţiilor actuale şi căutarea evitării problemelor din viitor, acţionând acum; importanţa care se acordă azi mediului înconjurător şi capacităţii lui de a susţine activitatea umană; reconsiderarea creşterii nivelului de viaţă, având ca bază sănătatea şi fericirea; necesitatea considerării economiei, societăţii şi mediului înconjurător ca trei probleme unite, urmărind ca economia sănătoasă să ducă automat la o societate sănătoasă şi la un mediu înconjurător sigur.
Cu timpul conceptul dezvoltării durabile a pătruns şi în agricultură, ca răspuns la nenumăratele neajunsuri ale agriculturii convenţionale şi agriculturii intensive, din această perspectivă agricultura durabilă fiind un sistem de tehnologii şi practici menite nu doar să asigure o producţie satisfăcătoare, ci şi să realizeze obiectivele ecologice. Astfel, în ultimele decenii s-a afirmat tot mai des că viabilitatea zonelor rurale nu poate să depindă numai de agricultură, ci trebuie totodată să consolideze rolul acesteia în protejarea mediului rural, în producerea de hrană sigură şi de calitate, să contribuie la menţinerea atractivităţii zonelor rurale pentru tineri şi pentru cei ce se vor naşte în viitor.
Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Acest echilibru pornește de la om, actor central care caută un echilibru individual și condiții favorabile pentru a se realiza. Condițiile favorabile sunt influențate de societatea care trebuie să îl susțină și să îl motiveze și de mediul prin care se regăsește și își poate găsi echilibrul. Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea acestui echilibru, nu doar pentru cetățenii de acum, dar și pentru generațiile viitoare. Pentru definirea priorităţilor strategice la nivelul Comunei Vadu Crișului au fost analizate strategiile de dezvoltare rurală durabilă în context european, naţional, judeţean dar şi programele de finanţare a agriculturii şi dezvoltării rurale durabile în contextul orientărilor Uniunii Europene. Plecând de la cadrul de referinţă de la nivel naţional, în analogie, sunt analizate direcţiile de dezvoltare rurală durabilă ale Comunei Vadu Crișului, precum şi programele care finanţează aceste priorități strategice. Pentu atingerea obiectivelor ce tin de dezvoltarea durabilă a Comunei Vadu Crișului, în cadrul comisiei de lucru pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a Comunei Vadu Crișului au fost identificate ca necesare următoarele investiţii: realizare drum acces peştera Vadu Crişului, modernizari străzi, infiinţare pistă de biciclete paralelă cu DC 171 , modernizare DC 176 Birtin-Tomnatic; dezvoltare infrastructură baza sportivă; Construire centura ocolitoare Vadu Crişului; Creşterea siguranţei cetăţenilor; achiziţia de maşini, agregate pentru întreţinerea domeniului public; cadastrarea Comunei Vadu Crişului; dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, reabilitare si dotare dispensar medical uman, infiintare centru de recuperare medicala in localitatea Vadu Crisului; construire centru de batrani , capacitate 20 camere, construire capela în Birtin şi Topa de Cris, etc.
La punctual nr. 2 de pe ordinea de consilierii au aprobat indicatorii tehnico-economici, pentru obiectivul „Centru de mestesuguri traditionale la Vadu Crișului”, realizat în cadrul proiectului ROHU 126 „Protecția, conservarea și promovarea naturii de ambele părți ale frontierei româno-ungare”, acronim ProNature finanțat prin Programul Interreg V-A România – Ungaria 2014-2020.
Din expunerea viceprimarului am aflat ca cladirea va avea ca si regim de inaltime P+E si va contine la parter un atelier de olarit cu patru roti ale olarului care se deschide spre curte spre o terasa acoperita de lucru in aer liber in timpul favorabil, o incapere pentru prepararea lutului cu bazin de inmuiere cu apa si nisip a argilei si un malaxor pentru amestecare si omogenizare, o alta incapere pentru uscare si ardere intr un cuptor electric de dimensiuni medii, un hol de intrare cu casa scarii, grup sanitar, un spatiu de informare si centrala termica, iar la etaj va fi un spatiu de expunere si doua birouri de retusare si restaurare a pieselor vechi. Valoarea totală a investiției este de 1.040.600,00 lei fără T.V.A. respectiv 1.238.314,01 lei cu T.V.A, iar durata de execuție a investiţiei este de 16 luni.
