Olarul Hasas Petru din Vadu Crișului, propus pentru obţinerea titlului de TEZAUR UMAN VIU

1329
Olarul Hasas Petru din Vadu Crisului
Olarul Hasas Petru din Vadu Crisului

Dupa ce in anul 2017 olarita Szolga Geczi Iuliana, propusa de Asociatia Pro Rev Vadu Crisului, a primit titlul de Maestru în Artă Populară, una din cele mai înalte distincţii oferite de statul maghiar prin Academia de Ştiinţe Etnografice din Budapesta, vineri s-a trimis Ministerului Culturii din Romania dosarul de candidatură pentru obţinerea titlului de TEZAUR UMAN VIU al olarului Hasas Petru.

Satul Vadul Crişului din judetul Bihor este un legendar centru de olărit, unic în Europa prin culoarea albă a ceramicii rezultată în urma arderii. In anul 1938 nu mai putin de 90 de familii de olari lucrau in localitate. In prezent numarul olarilor a scazut foarte mult, doar doua familii mai practica aceasta meserie. Pamantul slab din zona localitatii Vadu Crisului nu a facut posibil ca locuitorii acestor meleaguri sa traiasca doar din agricultura. Dar calitatea deosebita a lutului din aceasta zona, a permis locuitorilor de a practica mestesugul olaritului. Vadu Crisului este singurul centru de olarit din tara unde materia prima de prelucrare este lutul alb, din care, dupa ardere, rezulta o ceramica alba, luminoasa. Lutul din care se fac vasele in Vadu Crisului este adus din apropierea comunei si de la Suncuius, din zona Pojorata. Incet, generatia care a invatat ce inseamna olaritul se stinge si tot mai putini dintre cei tineri aleg sa duca mai departe secretele olaritului. Este o meserie grea, care cere multa rabdare, migala si, nu in ultimul rand, pasiune. Toata ziua esti cu degetele in apa, dar cand reusesti sa formezi un vas simti ca devii un creator. Pe vremuri aproape tot satul traia din acest mestesug, apoi s-au deschis minele la Suncuius, Borod, barbatii sau dus la lucru acolo. Pentru salar mai bun si pentru pensie. Pe vremea comunismului olarii erau considerati mesteri populari si puteau vinde in orice piata produsele, dupa revolutie aceasta categorie de oameni a fost incadrat de la mesteri populari la comercianti. Acest moment a fost acela care a dus la declinul total al acestui mestesug.

La Vadu Crisului se faceau in general obiecte care oamenii il foloseau in gospodarii: blide pentru mâncare; oluri – ulcioare cu gât îngust, care pãstreazã foarte bine apa rece; oale de sarmale; hârboaice – oale cu sau fără capac pentru mâncare şi lapte; cante pentru apă; strecurãtoare; suporturi pentru lumânări; vase decorative şi pentru flori dar si lucruri de exceptie.

Hasas Petru provine din a cincea generatie de olari. De-a lungul timpului, Petru Hasas, acum în vârstă de 66 de ani, a preluat pasiunea părinţilor săi şi a dus-o mai departe, realizând cu mâinile sale dibace căni, farfurii, ulcioare, cante pentru apă sau oale de sarmale, tot pe „reţeta” tradiţională. Olaritul, un meşteşug, însă, pe care Petre Haşaş îl practică din suflet, l-a moştenit din străbuni şi vrea să rămână veşnic. Pământul prinde viaţă în mâinile sale, aflam din recomandarea pentru acordarea titlului de Tezaur Uman Viu in numele comunitatii semnat de Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crisului si ing.Hasas Ioan, presedintele Asociatiei Pro Rev Vadu Crisului, viceprimarul comunei. 

“Hasas Petru face parte dintr-o familie cu traditie in mestesugul olaritului prin faptul ca a deprins aceasta indeletenicire de la tatal sau, care a fost membru al Academiei Artelor Traditionale din Romania. Avand acest model al tatalui sau a inceput sa-l urmeze la varsta de 27 de ani si practica pana in prezent, fiindu-i transmis pe cale traditionala, aflam din Referatul de specialitate semnat de prof.dr. Adrian Apan, din partea Centrului de Cultura al judetului Bihor. 

“Calitatea si varietatea vaselor realizate de Hasas Petru pastreaza intru-totul linia traditionala. Tipurile de vase modelate sunt cele folosite in mod curent de secole in lumea satului din zona noastra, de la blide, castroane, strecuratoare si oale pentru gatitul sau servitul mancarii, pana la ulcioare, cănți si canceauă folosite pentru pastrarea sau transportul unor lichide. Avand in vedere toate aceste considerente, faptul ca Vadu Crisului este singurul centru active de ceramica alba din tara noastra, iar Hasas Petru cel mai reprezentativ practicant al olaritului din aceasta localitate, ducând mai departe traditia acestui mestesug, indeplinind calitatile de creator de patrimoniu cultural immaterial, purtator, pastrator si performer in acest domeniu, fiind in masura sa transmita elemente si modele ale culturii traditionale si generatiilor viitoare, propunem sa i se acorde acestuia titlul de TEZAUR UMAN VIU, sta in referatul de specialitate semnat de dr. Ioan Doman si Ioana Gherghel sef sectie Etnografie respectiv muzeograf la Muzeul Tarii Crisurilor. 

Acordarea titlului de TEZAUR UMAN VIU a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia. 

Verificarea integralității și eligibilității dosarelor de candidatură va avea loc în intervalul 1 – 7 iunie, iar evaluarea dosarelor de candidatură de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial în perioada 8 iunie – 1 septembrie, anul curent. Rezultatul final va fi anunțat oficial în data de 6 septembrie 2021.

Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.