Butucanu Stefan – lucrez ca sa formez o linie de porumbei voiajori de culoare rosie

619
prof.Kadas Karcsi, Kovacs P.Alexandru, Butucanu Stefan, Hasas Ioan
In vizita la Vadu Crisului/de la stanga la dreapta prof.Kadas Karcsi, Kovacs P.Alexandru, Butucanu Stefan, Hasas Ioan
In Romania sant peste 6000 de oameni, columbofili care practica  sportul cu porumbei calatori. In tara si in Bihor, la baza a multor crescatorii cu rezultate stau porumbeii proveniti de la crescatorul Butucanu Stefan din Galati. In aceasta saptamana, la invitatia crescatorilor din zona Vadu Crisului si Beius a facut o vizita in Bihor.

Dar ce este columbofilia? Este, pe de o parte, o mare pasiune, iar, pe de alta parte, o adevarata stiinta. A fi cu adevarat columbofil inseamna a cunoaste aceste fiinte, comportamentul , nevoile si modul lor de viata. Sportul columbofil, aceasta arta a zborului, este un sport care, pe cat este de frumos si de captivant, pe atat este de complex. Pentru ca un porumbel sa poata zbura in concursuri, dar, si mai mult, pentru a obtine anumite performante, este nevioe de multa munca, rabdare, de mult timp petrecut in preajma acestuia, si nu in ultimul rand, de cunoastere. Acesti porumbei au nevoie de o atentie si de o ingrijire speciala, care trebuie sa li se acorde inca din prima zi de viata, daca nu chiar mai devreme. Si aceasta ingrijire se refera de la mediul in care traiesc, pana la alimentatie, reproductie, la antrenamente si la programul zilnic care trebuie sa fie riguros stabilit. 

De-a lungul timpului, Asociaţia Columbofilă din Bihor, a cărei temelie a fost pusă după București şi Brașov – sub denumirea de Asociaţia Columna, în anii 1950, de către pasionaţii de atunci: Ádám László, Kiss Miklós, dr. Munteanu Mircea, Kertész Viktor, Szőke Elemér, Novák Zoltán, Szerző Zoltán, Teotu Mircea sau Magyari Ernő – a dat crescători de elită şi porumbei de excepţie. 

Ne aducem aminte cand întreaga ţară cunoştea linia de porumbei negri ai profesorului Coste Octavian din Oradea, auzise de pasărea lui Tunyogi Zoltan, care a zburat de la Liege (1.200 km), de rezultatele porumbeilor lui Pető János, care în anul 2005 au parcurs distanţa Barcelona –Oradea (1.697 km), sau cu ocazia Olimpiadei de la Londra, distanţa Londra – Oradea, aproape 1.700 km. Concursurile pe distanţe lungi (maratonul) reprezintă o adevărată pasiune; este cea mai frumoasă parte a sportului columbofil. Este ca si un om ar fi in stare sa alerge un marathon intr-un timp cat mai bun, in conditii care nu mai depinde de el, vant, caldura, ploaie. Si sa ne mai gandim, ca pe traeu porumbelul trebuie sa se fereasca de rapitori, nu are alimentatie pe traseu etc. 

“Terminand facultatea in 1989 am fost repartizat ca si inginer stagiar in satul Vamesu, comuna Piscu, judetul Galati (localitatea de nastere al marelui campion la haltere Nicu Vlad). Atunci am avut ocazia ca sa ma-ntalnesc pentru prima oara cu Stefan Butucanu, care deja la acea data avea rezultate foarte bune, avand porumbei la un an care zburau de la Varsovia, 932 de km. In acea vreme cei mai buni crescatori din Bihor lansau pasarile maximum de la distante medii (sub 500 km), majoritatea participau la concursuri de fond doar cu porumbei la varsta de doi ani. Desigur dupa revolutie eu am revenit in Ardeal, dar prietenia cu domnul Butucanu a ramas”, ne marturiseste, Hasas Ioan, viceprimarul comuniei Vadu Crisului.

Pasiunea pentru porumbei am mostenit-o din familie, atat tata cat si cei doi bunici erau pasionati de porumbei. Sportul columbofil l-am inceput la Barlad si l-am continuat la Galati acolo unde m-am stabilit, ne marturiseste domnul Fanica. 

Am inceput cu porumbeii din liniile Arthur Bricoux si I. Mohr, porumbei ce dominau crescatoriile in anii `60 – `70 si pe deasupra erau si foarte frumosi. Acesti porumbei erau ambitiosi, dar nu rezistau la concursuri saptamana de saptamana. 

Lucrez porumbeii cei mai valorosi in consangvinitate, dupa care practic hibridarea timp de 2 maxim 3 generatii dupa care fac iarasi consangvinizare cu cei mai reprezentativi porumbei si tot asa. In decursul anilor am obtinut o serie de rezultate atat pe concursuri cat si in campionatul national. 

Peste 20 de ani a avut porumbei in campionatul national la categoria fond si marathon, plus 2 porumbei in Olimpiada din Spania, zburand etape ca Gdansk – 1197 km , Suwalki – 1031 km, Varsovia 932 km. 

Porumbelul lui Pető János, care a zburat distanta Londra-Oradea
Porumbelul lui Pető János, care a zburat distanta Londra-Oradea 

De ceva timp, ca si pensionar, am cateva proiecte care as dori sa le realizez, dar totul depinde de timp. Unul dintre proiecte este selectia continua si la un nivel ridicat privind etapele de peste 1000 km a porumbeilor. Iar ultimul proiect (este un vis de copil) va fi `vopsirea` viitorilor porumbei in culoarea rosie. As vrea sa gasesc o “vopsea” trainica care sa nu se ia la “prima ploaie”, iar viitorul va arata daca am reusit sau nu. In Ungaria ai anilor 1960/70 Anker Alfonz a fost un genetician, care si a lasat amprenta asupra columbofiliei din tara vecina, prin crearea unor linii de porumbei genetic stabile, care au stat la baza multor crescatorii cu rezultate. Azi, majoritatea porumbeilor voiajori sant albastri si guti. Este o realitate, ca din punct de vedere genetic este greu in a reusi ca din porumbei rosii sa reusesti sa ajungi ca sa reproduce generatii la rand porumbei de culoare rosie, pastrand si calitatile de zbor al acestor pasari. Un mare genetician spunea ca “una e sa te uiti si alta e sa vezi”. Cred ca acest lucru face diferenta intre un tanar columbofil (fara experienta) si un columbofil cu vechime, care s-a straduit sa-si noteze toate aspectele si amanuntele care au aparut dealungul anilor. In ziua de azi mai putin auzi intrebarea “cum ai scos aceasta valoare”, “din cine este reprodus?”. Acum toti columbofilii intreaba “cum ai jucat aceasta valoare, ce i-ai dat acestui porumbel” de a venit asa de bine? 

Multi uita ca un porumbel “ajutat” nu va putea da pui “ajutati”, ci doar valoarea lui reala ! 

Adrian Fora
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.