Dupa ce in anul 1870 s-a finalizat calea ferata Oradea- Cluj Napoca a ajuns in Vadu Crisului Handl Karl, originar din Austria ca lucrator la serviciul de control tehnic al căilor ferate. Atenţiei lui Karl Handl nu putea să-i scape un fenomen interesant.
La secete mari nivelul pârâului ce alimenta cascada de la Vadu Crişului scădea atât de mult încât apărea o mică deschizătură în stânca din calcar prin care ieşeau şi intrau lilieci. După ce a tras cu arma de vânătoare în acestă deschizătură dicolo de peretele de calcar s-a auzit o bubuitură puternică urmată de reverberaţii. Drept urmare a tras concluzia că în spatele peretelui trebuie să fie o peşteră:
Înştiinţat de cele constatate, Czárán Gyula a venit din nou la Vadu Crişului în noiembrie 1903 şi pe data de 10 a lunii, prin dinamitare a reuşit să disloce imensul perete de calcar deschizând astfel intrarea peşterii în care au păşit conştienţi de faptul că nimeni înainte lor nu a putut vedea aceste frumuseţi.
Sambata dimineata, la 115 ani de la acest eveniment iubitori ai naturii din Vadu Crisului si din localitatile infratite Székkutas si Hajduszoboszló din Ungaria au depus coroane la mormantul lui Karl Hand aflat in cimitirul mic din localitate, la placa comemorativa de pe peretele casei unde a locuit acesta si la placa comemorativa al lui Czárán Gyula apoi si au dat intalnire in fata pesterii de la Vadu Crisului. Aici cei prezenti au fost salutati de catre Ioan Hasas, viceprimarul comunei, apoi eleva Papp Csenge a facut o scurta prezentare a descoperirii pesterii.
Dupa prezentare au depus o coroana la placa comemorativa ridicata la intrarea in pestera, in cinstea celor care au contribuit la descoperirea pesterii.
