Începutul anului aduce o nouă descoperire făcută de către pasionații de istorie, utilizatori ai detectoarelor de metale, sub egida Asociație Dacia Crisius.
Dan Marta, din satul Gălășeni, un veteran al descoperirilor și membru al Asociației Dacia Crisius a scos la lumină duminică, 28 ianuarie, un medalion din argint, inspirat de o monedă egipteană de acum aproximativ 2300 de ani. Obiectul a fost descoperit în comuna Măgeşti.
Importanța descoperirii constă în ineditul situației, si anume prezența pe Valea Crișului Repede a înfățișării unei regine din Dinastia Ptolemeilor, inspirată de o monedă bătută la vărsarea Nilului în Marea Mediterană, lângă orașul Alexandria, la 3500 km depărtare de Comuna Măgești, Județul Bihor de astăzi, unde a fost descoperit medalionul.
Explicația prezenței acestei mărturii egiptene aici, databilă între secolele IV-II î.Hr., poate începe cu importanta rută comercială pe mare, care pornea din Egipt, lega Levantul de Grecia și de aici poposea în polisurile de pe țărmul Pontului Euxin, de unde se revărsa în ținuturile barbarilor. Orașul-port Tomis, Constanța de astăzi, era cel mai important centru administrativ, economic și comercial de pe Marea Neagră în Antichitate. Aici, exista o comunitate puternică de navigatori și comercianți din Alexandria, singurul loc de unde putea proveni o astfel de piesă. Mai apoi, ar fi străbătut distanțe mari, pe rutele fluviale și terestre, ca parte a intenselor schimburi comerciale cu triburile de dincolo de lanțul Carpatic. O altă posibilă explicație plasează artefactul în la fel de dinamicele schimbări de proprietar ca urmare a raidurilor de jaf, ca parte din prada de război sau ca dar oferit vreunui șef local, la un moment dat. Oricum ar fi, raritatea și ineditul unui drum atât de lung fac ca descoperirea să fie una cu adevărat specială și interesantă, adăugându-se numeroaselor importuri din mai rafinata lume mediteraneeană. În această cheie, nu putem să nu remarcăm apetența elitelor locale – medalionul trebuie să fi fost în posesia unui nobil local sau al familiei acestuia.
Specificul acestor medalioane era încastrarea într-o ramă, care în cazul de față din păcate lipsește, și spunem din păcate pentru că, de cele mai multe ori, rama era făcută dintr-un material nobil, putea fi frumos ornamentată, chiar cu pietre prețioase, făcând astfel ca rama să depășească în valoare medalionul pe care îl încadra.
Medalionul descoperit a fost realizat din argint, dar acum, datorită lipsei reversului cântărește doar 29,06 grame, în comparație cu moneda pe care o imită, care cântărește 52 de grame, însă, îi respectă dimensiunile, medalionul măsurând între 40 si 44 mm, pe când moneda măsoară și ea în jur de 42 mm, în funcție de batere.
Moneda care a fost reprodusă în cauză este identificată în mediile de specialitate sub denumirea de pentekaidecadrachm, iar asta pentru că greutatea ei o însumează pe cea a 15 drahme din argint, după ce dinastul Ptolemeu I a abandonat standardul inițial al greutății drahmelor de 4,3 grame, în favoarea unui nou standard de 3,57 grame. Este una dintre cele mai mari monede bătute într-un regat elenistic și este atipică sistemului monetar egiptean, motiv pentru care a iscat controverse în mediile științifice, numismații punând scopul baterii ei în legătură cu Al Treilea Război Sirian (246-241 î.Hr.).
Regina înfățișată pe avers ar putea fi Berenice a II-a a Egiptului, soția și totodată verișoara Faraonului Ptolemeu al III-lea. Ea a trait din 267 î.Hr. până în 221 î.Hr. când a fost asasinată de consilierul cel mai apropiat al fiului său, pentru influența asupra faraonului după succesiunea acestuia pe tron. Regina era o recunoscută călăreață, victorioasă la Jocurile Olimpice într-o cvadrigă, eveniment despre care s-au scris poezii si epigrame. Mai mult, regina are si o constelație care ii poartă numele, după ce și-a sacrificat podoaba capilară zeilor, rugându-se pentru întoarcerea soțului teafăr din război. Bine-cunoscutul oraș libian, Benghazi, a purtat si el numele de Berenice până în Evul Mediu. Regina e considerată o zeiță de sine stătătoare, fiind pusă pe picior de egalitate cu altele mai cunoscute în vremea ei, precum Aphrodita sau Isis.
Referitor la dinastia Ptolemeică, aceasta a reprezentat una dintre cele mai zbuciumate perioade ale istoriei Egiptului, marcată de atâtea intrigi si schimbări, încât chiar si celor mai bune telenovele din ziua de azi le-ar fi greu să concureze cu complexitatea acelei perioadei. Din acest tumult, care trebuie să fi fost cu adevărat exuberant în epocă, au radiat în jur nenumărate reflecții ale culturii și civilizației Egiptului elenistic. Acestei iradieri culturale îi aparține și medalionul descoperit la Măgești, legând cumva cele două lumi. Medalionul trebuie să fi fost cu adevărat un bun de lux, iar cel care îl purta, un personaj important în areal. Un areal pentru care îndepărtatul Egipt era un ținut magic, legendar, despre care auziseră povești spuse de călători, războinici sau marinari.
Piesa a fost predată instituțiilor competente conform legii, urmând ca specialiștii să se pronunțe în privința datelor exacte.
