14.2 C
Aleşd
vineri, 29 martie 2024

ZI ISTORICĂ PENTRU COMUNITATEA DIN SATUL LORĂU

Aparținător comunei Bratca, satul Lorău, este așezat într-o zonă mirifică, străjuit de dealurile împădurite Fețe și Runc fiind brăzdat de o parte și de alta de apele cristaline ale Crișului Repede. Așezarea geografică și relieful variat, au fost propice unor așezări omenești încă din ce mai vechi timpuri. Documentele istorice și urmele materiale, datează din jurul anilor 1300 – 1350, dar prima atestare documentară o găsim în anul 1406, sub denumirea de „posessia Walachalis Lorew”, adică satul românesc Lorău, aparținând domeniului Șinteu. De-a lungul timpului satul și-a schimbat stăpânii în funcție de evenimentele politice ale vremii. Deși sat românesc, denumirea de Lorew este de origine maghiară și se traduce prin „Vadul Cailor”, denumire ce confirmă ocupația locuitorilor de transport cu ajutorul cailor a materialului lemnos din zonele împădurite până la Criș, de unde plutele coborau spre Oradea. Istoria zbuciumată a localității este determinată de multe evenimente socio-istorice, la fel ca toate satele românești în Bihorul medieval, la care au participat și sau jertfit și locuitori din Lorău. Satul, este răsfirat pe dealurile din zonă ca o oază de case și căpițe de fân, adunate cu grabă de săteni în timpul ploilor de vară.

- Publicitate -

În centrul satului se găsește Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, școala, căminul cultural și un magazin sătesc. Toate aceste construcții se află între două văi: Valea Paltin și Valea Satului. La biserică se adună sătenii duminica și la sărbători participând la ceremoniile religioase și alte evenimente sociale. În decursul veacurilor, credincioșii parohiei Lorău, au păstrat cu sfințenie unitatea credinței lor străbune, religia ortodoxă, fiind astfel o autentică vatră de trăire într-u Hristos, căci așa cum scria marele nostru poet național, Mihai Eminescu „Biserica ortodoxă română este mama poporului român”. Preoții cărturari, învățători și profesori, care au slujit în această comunitate, prin demersul lor intelectual, au promovat istoria locului, cultura și religia strămoșilor, ținând mereu aprinsă candela românismului și credința în Dumnezeu. Un exemplu de pasiune și dăruire sufletească și intelectuală este profesorul pensionar Sărăcuț Aron, care a schițat o monografie a satului, organizând evenimente comemorative legate de istoria satului și bisericii.

În ziua de 30 iulie 2006, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la sfințirea bisericii din Lorău, s-a sfințit și o troiță ridicată în curtea bisericii dăruită de familiile Pop, Negruțiu și Matei, s-a săvârșit un maslu de obște și s-a aniversat 600 de ani de atestare istorică documentară a satului Lorău. Cu același prilej a avut loc prima întâlnire a Fiilor Satului. Marcarea evenimentului a fost realizată de prof. Sărăcuț Aron cu sprijinul nemijlocit al preotului paroh Petru Chirilă și a familiei sale. Obiceiul întâlnirii a rămas în tradiție devenind o sărbătoare a comunității în fiecare primă duminică a lunii iulie. Iată că tradiția s-a păstrat , astfel că , duminică 5 iulie 2020, comunitatea din Lorău a îmbrăcat haine de sărbătoare și atât localnici cât și cei veniți de pretutindeni sau întâlnit la biserică. Evenimentul a avut și o altă conotație care a amplificat sărbătoarea. Sfințirea unui monument ridicat în fața bisericii, închinat memoriei celor 45 de săteni ce sau jertfit pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale. Monumentul din marmură s-a ridicat la inițiativa aceluiași pasionat profesor Sărăcuț Aron a părintelui paroh Petru Chirilă, și cu sprijinul credincioșilor. Arhitect Ienciu Mirel. În această frumoasă zi de duminică, biserica și împrejurimile sale au fost pline de credincioși (cca 300) care au asistat la derularea evenimentelor.

După oficierea Sfintei Liturghii, un sobor de 11 preoți și diaconi au săvârșit Taina Sfântului Maslu, după care sau deplasat la monument unde s-a desfășurat slujba parastasului de pomenire pentru eroii satului decedați în cele două războaie și inscripționați pe monument. Același sobor de preoți, împreună cu preotul Ciprian Bacint reprezentantul Episcopiei, au săvârșit apoi slujba de sfințire a monumentului. Cuvântul comemorativ a fost rostit de același inimos prof. Sărăcuți Aron, inițiatorul monumentului și creatorul evenimentului.

În final organizatorii au invitat pe toți cei prezenți la o agapă creștină.

- Publicitate -
- Publicitate -
 

URMĂREȘTE-NE ȘI PE

35,168FaniÎmi place
1,737CititoriConectați-vă
599CititoriConectați-vă
44CititoriConectați-vă
1,560AbonațiAbonați-vă

ULTIMELE ȘTIRI