ION SIMUȚ LA ALEȘD

1934
 

Prof. univ. dr. Ion Simuț este bine cunoscut în Bihor și în țară, ca un excelent critic și istoric literar. În cariera sa scriitoricească a utilizat toate formele de exprimare prin scris, eseul, poezia proza și publicistica. Meritele sale literare sunt recunoscute în anul 1986, când redactor fiind la Revista ”Familia” din Oradea, este primit ca membru al Uniunii scriitorilor din România. Paralel cu pasiunea sa literară, a urmat și o carieră didactică, urcând toate treptele universitare până la cea de profesor. În anul 1997 își prezintă teza de doctorat la Universitatea din Cluj, obținând titlul de doctor în literatură. Profesează la Universitatea din Oradea, facultatea de filologie începând cu anul 1994 și în prezent, fiind recunoscut și apreciat ca un deosebit dascăl, pedagog și om de știință. Foștii și actualii studenți, îl iubesc și îl stimează. Lucrarea sa „Literaturi române postbelice”șochează prin titlu, dar conținutul său cu argumente indubitabile îl justifică. Această carte a finalizat preocuparea sa mai veche, privind evoluția și conținutul literaturii din România după anul 1945, în funcție de sistemul politic instaurat și coordonatele sale în diferite epoci. Prima apariție a ideii celor patru literaturi a apărut într-un articol publicat în „România literară”în anul 1993, dezvoltat apoi în volumul ”Incursiuni în literatura actuală”publicat în anul 1994. O abordare inedită, argumentată și documentată pe baza celor mai noi orientări critice, face din volumul „Literaturile Române postbelice” o lucrare unică, recunoscută și răspândită în retrospectiva literaturii române postbelice, prin viziunea care îmbină argumentele estetice cu cele politice.

 

În organizarea catedrelor de limbă și literatură română de la Liceul Teoretic „Constantin Șerban” și Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd, s-a organizat o întâlnire cu prof. Ion Simuț, autorul cărții, în sala de proiecție a Colegiului Tehnic. Interesul față de lucrare și de prezența autorului, l-au manifestat foarte mulți profesori de limba și literatura română din Aleșd și din comunele apropiate, care împreună cu elevi din ciclul liceal, profilul filologic, au umplut sala. Prof. Ilea Viorel, directorul colegiului și gazdă a evenimentului a făcut o scurtă prezentare oaspetelui, evidențiind faptul că el este fiu al satului Hotar, unde de fapt și-a început cariera didactică. În prelegerea sa, Ion Simuț a făcut o pledoarie pentru cuvântul scris, neminimalizând forma de comunicare modernă și rapidă, a căror valențe tehnice au multe utilizări în diverse domenii. Dar, sintetizând valoarea și rolul informaticii, putem concluziona că: informatica oferă informație iar cartea scrisă ne dă cultură.

PREZENTAREA CĂRȚII

A început de la explicarea titlului,  argumentând cu cele 4 forme de literatură, în perioada postbelică, care sunt de fapt tratate în volum: 1. Literatura oportunistă; 2. Literatura evazionistă; 3. Literatura subversivă; 4. Literatura disidentă ( a exilului). Cu talentul său de povestitor cu o  exprimare clară, expresivă și concisă, Ion Simuț a reușit să capteze atenția auditoriului, care timp de 50 minute a savurat povestioarele și epigramele lui Păstorel Teodoreanu. A insistat mai mult la literatura subversivă, reprezentată în lucrare de Marin Preda și Augustin Buzura. Exemplificând cu lucrarea „Cel mai iubit dintre pământeni”, a făcut precizarea că perioada Dej și Stalin, criticate în lucrare pentru crimele politice și abuzurile săvârșite, lăsând cititorilor posibilitatea să înțeleagă că astfel de crime și abuzuri comuniste sunt făcute în toate perioadele comunismului. S-a referit de asemenea la criticile literare de după anul 1945, care sub influența lui George Călinescu tratau literatura și pe autorii săi, doar sub aspect estetic, doar ca formă, omițându-se faptul că unii scriitori au creat în mai multe feluri și epoci ( Adrian Păunescu, Vadim Tudor etc. ) Literatura trebuie analizată corect în totalitate ei, cu bune și rele. Un spațiu important în carte este rezervat capitolului „Instituțiile politice ale literaturii , în care se referă la formele și mijloacele de represiune: partidul unic, securitatea și cenzura. Exemplifică cu scriitorul Dumitru Țepeneag și cu Dimov, care aui alcătuit un grup de scriitori care să scrie o literatură onirică, neacceptată de comuniști. Un alt exemplu a fost I.D. Sârbu, secretar literar la Teatrul din Petroșani, oponent al regimului, care a fost mutat la Craiova, pentru a fi supravegheat de un literat al puterii( Olimpian Ungherea). Pentru literatura ne acceptată de regimul comunist au fost condamnați la moarte 4 scriitori înainte de 1968, după care li sau comutat pedeapsa în închisoare pe viață. Despre Paul Goma exilat în Franța în anul 1977, presa străină a mediatizat oponența sa față de regimul comunist calificând opera și conținutul său, ca al doilea cutremur, după cel din 4 martie 1977. Epigramistul Păstorel Teodoreanu a fost victimă a regimului și arestat pentru conținutul epigramelor sale antisovietice. Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă plăcută și destinsă, autorul oferind autografe pe cărțile cumpărate.

Nicu Răcuciu

                                                                                                                   

 
 
Adrian Fora
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.