TRADIȚII: „POVEȘTI DESPRE IERI ȘI AZI”

533

Nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor, decât străvechile sale tradiții și obiceiuri. Călătorul străin care ne vizitează țara, va fi surprins să descopere în România un loc plin de legende, mituri și tradiții, perenizate  de-a lungul secolelor. În zilele noastre se vorbește despre promovarea și conservarea tradițiilor populare, care fac parte integrantă din ființa noastră națională. Oare se face suficient? Considerăm că nu, deși la nivelul județelor ființează instituții cu numele și scopul promovării și conservării acestor tradiții. Activitatea concretă pe care o desfășoară  2- 3 angajați, unii fără studii de specialitate și cu un buget sub limita necesităților  și a obiectivelor urmărite, nu dă rezultatele scontate. Modernizarea vieții pe baza tehnologiei moderne și influențele din vest  au schimbat radical componența și preocupările populației rurale, care renunță la tradițiile și obiceiurile străvechi și se adaptează la viața urbană. Localitățile rurale se urbanizează, tehnologia modernă ia locul vechilor  activități cultural –  educative legate de obiceiuri și tradiții laice și religioase. Odată cu dispariția actualei generații de bătrâni, va dispărea și bogatul tezaur al culturii populare.  Lipsa unei educații în care să se promoveze aceste virtuți  și nestemate creații populare, au întrerupt legătura tineretului cu elemente ale identității noastre naționale.  De la o anumită vârstă tinerii refuză să îmbrace costumele naționale, nici în spectacole, ignorând  cântecul și dansul popular.  Acest preambul l-am făcut în scopul revizuirii și introducerii în programele școlare, a unor discipline adecvate acestui nobil scop, ca parte integrantă a istoriei  noastre naționale. Apreciem preocuparea cadrelor didactice din școlile în care elevii sunt educați în acest spirit, pentru a deveni păstrători ai acestui nesecat tezaur  al culturii populare. Cu atât mai lăudabile sunt activitățile organizate în școlile de la oraș, ai căror elevi  au mai puțină tangență cu tradițiile și datinile populare. O astfel de activitate s-a desfășurat recent la Biblioteca orășenească ”Octavian Goga” din Aleșd, în organizarea Liceului Teoretic ”Constantin Șerban”,  făcând parte din calendarul activităților prilejuite de Zilele Școlii”, reprogramată din motive obiective.  Activitatea se încadrează în acțiunile  educative de coexistență și multiculturalitate între români și grupurile etnice ce alcătuiesc populația școlară din Aleșd. Tematica activității a fost promovarea obiceiurilor și a tradițiilor populare românești, maghiare, slovace și rrome, în cadrul unei șezători, întâlnită la toate etniile. Gazda șezătorii, a prezentat alternativ momentele artistice fiecărui grup etnic, păstrând specificul său.  Cele patru locații au fost împodobite cu obiecte specifice de uz casnic, costume populare și lucrări de artizanat, covoare, șterguri cu motive populare. Șezătoarea reprezintă  pentru toate etniile, un loc de adunare, distracție și muncă, iar obiceiurile practicate cu acest prilej diferă în funcție de anotimp sau sărbătoarea religioasă. Ca obiceiuri comune tuturor etniilor s-au ales: torsul, țesutul, brodatul, împletitul pănușului  de porumb, însoțite de cântece specifice fiecărei etnii. Nu au lipsesc, glumele, farsele și dansul. Interculturalitatea este vizibilă în cadrul familiilor mixte, care au împrumutat reciproc obiceiuri și datini. Nu au lipsit la această șezătoare produse culinare specifice.  Reușita acestei manifestări se datorește contribuției unor părinți și a profesorilor:  Morong Ana, Bucșias Levente, Ciavoi Andreea, Barabaș Carmen , coordonați de Vâșcă Viorica. Din partea rromilor a participat echipa de dansuri coordonată de consilierul Balog Madona . Manifestarea  va deveni  o activitate de tradiție, își va extinde aria de datini și tradiții specifice, din bogatul tezaur al culturii populare românești, maghiare, slovace și rrome.

 
 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.