Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți un nou pachet de reforme pentru sistemul pensiilor speciale, vizând în special pensiile magistraților. Printre cele mai importante modificări se numără creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu net. În prezent, magistrații se pot pensiona chiar și la 48-50 de ani, beneficiind de pensii ce ajung până la 80% din salariul brut — o formulă care le oferă, în multe cazuri, o pensie mai mare decât salariul net din activitate.
Bolojan a subliniat că aceste modificări sunt menite să aducă echitate în sistemul public de pensii și să reducă presiunea asupra bugetului de stat. “Pensiile nu pot fi mai mari decât salariile. E o realitate pe care trebuie să o corectăm”, a declarat premierul, adăugând că legea va include și norme tranzitorii pentru a asigura o implementare echilibrată.
Pensionare anticipată penalizată și vechime crescută
Conform noilor propuneri, vechimea minimă în sistem va crește de la 25 la 35 de ani. În plus, pensionarea anticipată va fi posibilă doar după vârsta de 58 de ani, însă fiecare an de ieșire înainte de 65 va reduce pensia cu 2%. “Este o reformă care stimulează rămânerea în sistem și elimină privilegiile exagerate”, a explicat Bolojan.
2 miliarde de euro, pierderi din procesele cu magistrații
Premierul a criticat și actuala lege de salarizare, pe care a descris-o drept interpretabilă și sursă de inechități. El a precizat că această situație a generat peste 20.000 de procese intentate de angajații din sistemul judiciar, ceea ce a dus la plăți de aproximativ 2 miliarde de euro din bugetul statului, în urma sentințelor definitive. “Avem un sistem care produce inechități și pierderi bugetare uriașe. Asta trebuie să înceteze”, a punctat Bolojan.
Reformele, sub semnul incertitudinii constituționale
Deși nu este prima tentativă de reformare a pensiilor speciale, demersurile anterioare au fost blocate de Curtea Constituțională. În 2023, CCR a respins o lege adoptată de Parlament, invocând dreptul câștigat la pensie, iar în decembrie 2024 a declarat neconstituționale modificările aduse Codului Fiscal privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale.
O altă inițiativă legislativă, din aprilie 2025, a fost criticată de experți și de actualul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care a afirmat că legea a fost intenționat formulată astfel încât să fie respinsă de CCR: „Cam așa se întâmplă: pui ceva, se adaugă niște lucruri cu ‘mere otrăvite’, și astfel legea pică”, declara Pîslaru într-un interviu acordat Euronews.
Noua reformă propusă de guvernul Bolojan pare să fie o încercare mai fermă de a rezolva inechitățile din sistem, dar rămâne de văzut dacă va rezista testului constituțional.
