În această lume instabilă și mereu schimbătoare, voluntarii ocupă un loc aparte. Ei sunt singurele ființe de pe fața pământului care reflectă compasiune, grijă nemăsurată, răbdare și dragoste adevărată pentru oameni și pentru națiune. Voluntarii nu sunt plătiți, nu pentru că nu au valoare, ci pentru că sunt de neprețuit.
De la copii la vârstnici, de la protecția mediului până la dezvoltarea culturii, de la educație până la protejarea drepturilor omului sau stingerea incendiilor, voluntarii contribuie decisiv prin timpul lor, cunoștințele pe care le au și pasiunea pe care sunt dispuși să o împărtășească.
Oamenii aleg să facă voluntariat din motive variate. Pentru anumite persoane, voluntariatul oferă șansa de a da ceva înapoi comunității sau de a face o diferență pentru cei din jur. Pentru alții, reprezintă o oportunitate de a dezvolta noi abilități sau de a construi pe baza experienței și cunoștințelor existente. Indiferent de motivație, un lucru este cert: voluntariatul este atât o provocare, cât și o activitate plină de satisfacții.
La nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, consiliul local are obligația de a înființa serviciul voluntar pentru situații de urgență (SVSU) și de a conștientiza importanța asigurării unui management eficient al situațiilor de urgență pentru protejarea cetățenilor. SVSU asigură intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, animalelor și bunurilor periclitate de orice situație de urgență și este (sau ar trebui să fie) mâna dreaptă a primarului. Pompierii voluntari din cadrul primăriilor județului vin în sprijinul pompierilor profesioniști de la ISU, fiind capabili să ajungă mai rapid la fața locului dacă se află în localitatea în care are loc incendiul.
Pornind de la citatul „A educa un om înseamnă a-l pregăti să facă față oricărei situații” (John Hibber), ideea pregătirii factorilor de decizie și a celor cu atribuții pe linia protecției populației, a bunurilor materiale și a valorilor de patrimoniu, în situația producerii unor calamități și catastrofe, s-a conturat după cutremurul devastator din 1977 și gravele efecte transfrontaliere ale accidentului nuclear de la Cernobîl, din 1986. Această idee s-a accentuat după anul 1990, când s-a hotărât efectuarea pregătirii într-un cadru organizat, din perspectiva solicitărilor profesionale, pentru personalul cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență.
Județul Bihor este arondat Centrului Zonal de Pregătire de Protecție Civilă Cluj-Napoca, unde, programați pe serii, primarii, viceprimarii, secretarii generali ai municipiilor, orașelor și comunelor, precum și șefii serviciilor voluntare pentru situații de urgență, participă timp de cinci zile la cursuri teoretice, vizite pe teren la unități de pompieri, hidrocentrale de interes național etc. Obiectivul fundamental al celor care predau aici este formarea competențelor de bază specifice gestionării situațiilor de urgență.
În perioada 10-14 februarie, viceprimarii comunelor Uileacu de Beiuș, Țețchea, Vadu Crișului, Ciumeghiu și Dobrești, din județul Bihor, au fost cei care au participat la acest curs. În cadrul cursului s-au trecut în revistă, printre altele, managementul situațiilor de urgență – strategii și politici naționale; structura, organisme, competențe, relații funcționale; atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în domeniul situațiilor de urgență; tipuri de risc; gestionarea situațiilor de urgență la nivel local; protecția populației, a bunurilor materiale și a mediului în situații de urgență etc.
Profesorul este ca un far în fața valului imens de cunoștințe. Iar pentru drumul parcurs în cadrul cursului, trebuie să aducem cuvinte de recunoștință pentru fiecare lecție, pentru susținere, înțelegere și receptivitate, cadrelor care au predat la acest curs. Pentru că nivelul de pregătire este, de departe, mult mai important decât anticiparea pericolului real!
