MONOGRAFIA COMUNEI – ISTORIE A COMUNITĂȚII

1587

Monografia este un studiu științific amplu asupra unui subiect anumit tratat detaliat și multilateral, din toate punctele de vedere.  Este o lucrare de mare complexitate , operând cu date și cifre cuprinzând  toate sferele vieții spirituale și social-economice ale unei localități sau arii geografice mai largi și ale comunităților umane. Ca urmare autorii trebuie să fie oameni cu multă împlinire intelectuală, capabili să se supună unui regim aspru de studiu, analiză și sinteză a datelor  documentare care penetrează trecutul.  De ce se scriu monografii?  De ce simte omul, cercetătorul, , profesorul, etc. nevoia de a scrie o monografie? Dintr-un exacerbat sentiment patriotic local, din civism, dintr-o datorie morală față de locurile în care s-a născut și a copilărit, în amintirea părinților și strămoșilor săi. O monografie , spre deosebire de celelalte scrieri literare nu se sfârșește niciodată, ea este vie ca și comunitatea pe care o descrie. De aceea se rescriu monografii, revizuite și adăugite, pentru a actualiza la zi evoluția comunității. Lucrarea de față se datorește unui  distins medic, originar din satul Cetea, comuna Borod, mândru de originea sa, precum și din comunitatea din care provine.  Prof. Univ. dr. Petru Mihancea, poreclit de foștii colegi de muncă, „doctorul țăranilor”, în preocupările sale extraprofesionale, o prioritate a fost cercetarea și documentarea despre istoria localității și comunității din comuna Borod. O asemănare de profesie și idei cu medicul și scriitorul Vasile Voiculescu care spune:„ sunt născut la țară ceea ce socotesc că e cel mai mare noroc din viața mea”, îl definesc și pe Petru Mihancea. Cartea de față: „Oameni și obiceiuri din satele comunei Borod”. al cărui titlu ar putea fi: Studiu și repere monografice despre satele comunei Borod, cuprinde atât elemente de istorie locală, cât mai ales o bogăție de informații privind viața și ocupațiile locuitorilor. obiceiuri și tradiții laice și religioase, din în izvorul nesecat al creației populare.  În preambulul cărții, coordonatorul acestei lucrări prof. Petru Mihancea, prezintă o scurtă istorie a satului românesc, omagiat în numeroase lucrări, mari scriitori, pictori, sculptori și oameni de cultură români, ale căror origini și moșteniri intelectuale au fost satele. „Țăranul” este un titlu de noblețe pe care îl poartă cu mândrie și demnitate locuitorul satului românesc. El înglobează toate calitățile cu care este înzestrat poporul român și care îi dă identitatea. De aceea evoluția istorică a satului românesc și a locuitorilor lui, este istoria poporului român pe care trebuie să o cunoaștem și s-o lăsăm moștenire urmașilor, pentru că cel nu-și cunoaște trecutul nu poate avea un viitor. În acest context monografiile sunt file de istorie locală și națională. Creatorii de monografii sunt o categorie distinctă  de scriitori, întrucât ei folosesc  informații, documente, statistici reale , care definesc  o evoluție complexă a unei  localități și a comunității sale. Privind din această perspectivă lucrarea  monografică „Oameni și obiceiuri din satele comunei Borod”, își merită pe deplin valoarea și aprecierile făcute la adresa ei și a autorilor săi. Am afirmat că această carte este opera mai multor autori. E bine de știut că o asemenea lucrare complexă nu poate fi scrisă de un singur autor, indiferent de capacitatea sa intelectuală și pregătirea profesională. Din acest motiv, Petru Mihancea  are meritul „că a scos de la naftalină”valorile intelectuale din satele comunei Borod, care împreună cu oamenii locului ce locuiesc în prezent, au realizat o lucrare de mari dimensiuni (690 pagini), originală, cu informații și fotografii, cu creații populare unice.

 

 

11 SEPTEMBRIE BOROD

Lansarea monografiei a fost concepută ca o prezentare publică în fiecare sat al comunei întrucât la alcătuirea sa și-au adus aportul toți locuitorii comunei. De remarcat că aceste evenimente au loc în biserici,. Întrucât credința în Dumnezeu și biserică ortodoxă  au constituit suportul moral al țăranului român de-a lungul secolelor.  Duminică 11 septembrie, biserica ortodoxă din satul Borod a fost plină de credincioși și invitați. La sfârșitul Liturghiei oficiată cu mult har de preotul paroh, Gheorghe Păcurar, la masa oficială din fața altarului au fost invitați: prof. univ. dr. Mihancea Petru, inițiatorul și coordonatorul monografiei, prof. Crăciun Parasca etnolog și folclorist de prestigiu, doamnele  învățătoarele pensionare Butiri Valeria Și Florica Suciu, Nicu Gârz, animator al actului artistic din Borod și nu în ultimul rând Sorin Sarca primarul comunei, care prin prezența sa a dorit să onoreze acest eveniment unic în viața comunei. Moderatorul activității, părintele Gheorghe Păcurar, a prefațat evenimentul invitând pe autorii lucrării să prezinte cartea. Petru Mihancea a făcut o pledoarie despre importanța acestei lucrări pentru istoria comunității și a trecut în revistă, sintetic, conținutul celor 7 capitole și pe autorii lor. În cuvântul său, d-na Butiri Valeria, autoarea capitolului 2 „Valori perene borodane” a făcut o amplă prezentare a unor personalități de seamă învățători, profesori, preoți, care au marcat destinele multor generații de tineri. Îi amintim pe prof. Ioan Crețu, Gligor Pop, Grigore Cucereanu, acad. Prof. Gabriel Țepelea,  preoții: Emil Perreni, Adrian Munteanu etc. Cu mult talent literar a rememorat obiceiuri și tradiții din viața localității. D-na înv. pensionară Florica Suciu, a descris cu exactitate și mult talent  în  capitolul 5,aspecte etnografice bine structurate , precum și activități artistice organizate de-a lungul carierei sale didactice. Nu a făcut referire la acestea, din criză de timp, ci doar a dat citire scrisorii trimisă de d-l ing. Cucu Nicolae, acum în vârstă de 92 de ani, care trăiește în Oradea, și care a depănat în cuprinsul cărții multe amintiri despre viața și ocupația sa de ing. zootehnist, prezentând obiceiuri și tradiții locale la care a participat activ. D-l prof. Parasca Crăciun, a făcut aprecieri laudative referitoare la monografie, , subliniind în calitatea sa de etnolog și folclorist succesele deosebite ale borodanilor  în munca artistică , nivelul profesionist al Ansamblului folcloric „Bărdăuța”, cunoscut și premiat în țară și peste hotare, un ambasador al creației populare din Borod. Acest aspect al activității artistice a fost prezentat pe larg de Nicu Gârz , sufletul și coordonatorul  alături de d-na Florica Suciu, a Ansamblului folcloric „Bărdăuța”, inițiatorul „Grupului de Colindători”. Primarul comunei d-l Sorin Sarca, a felicitat și a făcut aprecieri elogioase la adresa d-lui prof. univ. dr. Petru Mihancea și a colaboratorilor, pentru„ darul” făcut comunei , locuitorilor de azi și viitorilor. Activitatea s-a încheiat cu împărțirea cărților cu autograf de la autor . O mențiune specială pentru cei ce au contribuit la buna organizare a acestei activități:  Venter Ioan, Venter Marinel, familia Artenie Cristian și Marina, Grupul de colindători și membrii Ansamblului „Bărdăuța”

 

18 SEPTEMBRIE – CETEA

Biserica din Cetea, cu preotul paroh, Vasile Megheșan, s-a făcut cunoscută prin activitățile moral-creștine și culturale pe care le organizează. Biserica , este un liant care polarizează în jurul său întreaga comunitate devenind pe lângă loc pentru rugăciune și închinare, un loc pentru educație moral-civică și religioasă. Cercurile gratuite pentru elevi de pictură a icoanelor pe sticlă, de învățare a limbilor engleză și italiană, precum și Biblioteca parohială „Emil Bendorfeanu, sunt doar câteva activități permanente ” inițiate de preotul Vasile Megheșan și soția sa Teodora .Cu prilejul lansării cărții monografice , biblioteca parohială ș-a îmbogățit zestrea cu 478 volume, donație a d-lui conf. Univ. dr. Ciprian Brisc ginerele prof. Mihancea Petru. După Sfânta Liturghie și cuvântul de învățătură rostit cu mult har și talent oratoric, părintele Vasile Megheșan, amfitrionul evenimentului, a prezentat oaspeții: Prof. univ. dr. Petru Mihancea, prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu, prof. Crăciun Parasca, Nicu Gârz,  care au luat loc la masa oficială. Petru Mihancea și-a început discursul , amintind că data de 18 septembrie are o conotație aparte. În această zi cu 24 de ani în urmă, s-a organizat la Cetea prima întâlnire a fiilor satului, eveniment de răsunet și benefic pentru comunitate, întrucât atunci sau pus bazele unor proiecte care pe parcurs sau realizat.  Tot în 18 septembrie 2016, s-a inițiat prima ediție a „Sărbătorii portului popular”, ocazie marcată de prezența la evenimentul amintit a femeilor și fetelor îmbrăcate în frumoase costume naționale, care le poartă cu mândrie și demnitate. Juriul acestei ediții a acordat premiul special familiei prof. Romaniuc Nicu și Mihaela și fetele lor Sonia și Ariana, sosiți din Cluj – Napoca, care au încântat privirile cu costumele populare purtate. Despre carte au vorbit din nou autorii și d-l prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu, care a făcut o adevărată lecție de istorie, de patriotism și românism, care a vibrat sufletele celor prezenți.  A accentuat asupra celor două adevăruri fundamentale care trebuie să caracterizeze pe români: Credința în Dumnezeu; dragostea și iubirea limbii și poporului român. Un moment surpriză l-a constituit prezența a două îndrăgite soliste de muzică populară, cu rădăcini în comuna Borod,Viorica Bulzan Marc și Cornelia Covaciu, care în timpul Sfintei Liturghii au interpretat frumoase pricesne.  Manifestare a cunoscut apogeul cu un miniconcert de frumoase melodii populare și patriotice interpretate la nai și cu vocea, cu înaltă măiestrie și delicatețe profesională  de inegalabila prof. univ. dr. Oana Lianu Popa. Sau împărțit cărți cu autograf, iar la ieșire , în curtea bisericii, participanții au fost serviți cu cozonac și prăjituri, palincă, vin și sucuri.

Nicu Răcuciu

 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.