Duminică, 8 septembrie 2024, Biserica Ortodoxă din Cetea a sărbătorit 100 de ani de la construcția și darea în folosință a lăcașului de cult. Cu această ocazie, după Sfânta Liturghie, a avut loc și lansarea cărții scrise de prof. univ. emerit dr. Mihancea Petru și regretatul prof. univ. dr. Liviu Borcea: „100 de ani de la construcția și sfințirea bisericii de piatră din Cetea-Bihor, un sat pentru credință și lege străbună”. Corul bisericii din Cuzap, prin programul oferit în biserică, a contribuit la ridicarea nivelului evenimentului.
Cetea este o așezare din județul Bihor, situată în partea de nord-vest a bazinului hidrografic al Borodului. Având o formă aproape rotundă, explicată prin depresiunea tectono-erozivă a pârâului Borodului care, de-a lungul timpului, a colectat aproape radiar apele din jur, acest bazin hidrografic formează o unitate atât prin configurație morfologică, cât și prin amprenta pe care a pus-o asupra sa. De aceea, satele de aici: Cetea, Borod, Borozel, Cornițel, Valea Mare, au prezentat de-a lungul timpului, dar mai ales în Evul Mediu și în epoca modernă, o comunitate de așezări într-o strânsă interdependență. Spațiul geografic le-a dat același destin. Între așezările menționate a existat o permanentă mișcare, o fluctuație care, practic, le-a făcut ca în fața istoriei să fie una și aceeași comunitate, chiar dacă în unele din aceste așezări au locuit și alte populații: slovaci, maghiari. Astăzi, satul Cetea, cândva cu primărie proprie, aparține de comuna Borod.
Biserica din Cetea s-a umplut duminică până la refuz cu credincioși locali, sosiți din zonă și cu invitați din toate colțurile țării. A fost o zi deosebită, când comunitatea locală a sărbătorit trei evenimente: Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului, aniversarea a 100 de ani de la construcția și darea în folosință a bisericii de piatră și lansarea ediției a III-a, revizuită și adăugită, a monografiei satului. A fost deosebit și faptul de a vedea în biserică atâtea persoane îmbrăcate în haine populare!
După Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de patru preoți, a luat cuvântul părintele consilier eparhial Laurențiu Lazăr. „Iată că, în această zi frumoasă de duminică, început de an bisericesc, venim la sfânta biserică să cuprindem toată puterea lui Dumnezeu și tot cuvântul Său, să ne spele tot interiorul ulciorului nostru, să ne umple cu lumina Sa și Maica Sfântă să ne dăruiască, cu bunătatea și binecuvântarea sa, tot ceea ce este de folos pentru mântuirea sufletului nostru”, a spus, printre altele, părintele.
După un parastas ținut în amintirea celor care au ridicat biserica, au slujit în Casa Domnului de-a lungul timpului și a eroilor căzuți în cele două războaie mondiale, preotul paroh Veres Alexandru a mulțumit celor prezenți pentru participarea la eveniment și celor care au ajutat la organizarea centenarului. Apoi, l-a invitat la microfon pe prof. univ. emerit dr. Mihancea Petru, fiu al satului, pentru a prezenta cartea „100 de ani de la construcția și sfințirea bisericii de piatră din Cetea-Bihor, un sat pentru credință și lege străbună”. Autorul a făcut o scurtă biografie a părintelui Alexandru Drimba, care, în cursul laborioasei sale activități, a ridicat numeroase școli și biserici (între care și cea din Cetea, în locul celei de lemn existente până atunci), fapt pentru care a fost distins de episcopul Roman Ciorogariu cu binecuvântarea de a purta brâu roșu. A vorbit, de asemenea, despre regretatul prof. univ. dr. Liviu Borcea, istoric și fost cadru didactic titular al catedrei de Bizantinologie din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Oradea. Acesta a fost conferențiar universitar și, între 2000-2004, prodecan al facultății. Pentru activitatea sa în istoria ecleziastică, a fost decorat cu Crucea Patriarhală pentru Laici (2001) și Crucea Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia. A scris zeci de lucrări și circa 70 de studii în revistele de specialitate, între care „Bihorul medieval”, „Agonia”, „Memoria caselor” și a colaborat la redactarea „Istoriei orașului Oradea”, precum și la monografiile satului Cetea și ale comunei Vadu Crișului.
Dr. Mihancea a continuat prin prezentarea cărții. Din prefață am aflat despre începutul scrierii monografiei: „În 1978, stând de vorbă și înregistrându-i pe cei nouă frați ai bunicii mele (cinci bărbați și patru femei), aflu că biserica de lemn din Cetea, construită din banii mitrăneștilor în 1713, este prima biserică construită în Cetea. Cred că au mai fost biserici în Cetea, dar nu am găsit nimic scris despre altele, construite anterior. După 1989, fiind la Cetea cu băiatul meu Petrișor Florin, care avea în jur de 10 ani, îi propun să ne urcăm în turnul bisericii actuale, să prindem bufnițele care cântau noaptea. Ne urcăm până la clopote. Eu nu am reușit, dar băiatul a reușit să urce pe schelele de sub clopote, unde, spune el, a fotografiat pe clopotul mic inscripția 1713 – clopotul de la biserica de lemn. Coborând, am observat un maldăr de hârtii la primul etaj al turnului. Ne-am dat seama că trebuie să fie niște acte ale bisericii. Săptămâna următoare îl invit la Cetea pe prietenul meu, cu care am lucrat amândoi în Aleșd – eu medic de circumscripție, iar dânsul profesor de istorie. Îi povestim și îi arătăm ce am văzut în turnul bisericii. Entuziasmat de cele auzite, îmi zice să iau caietele și registrele, să le duc la el, la Biblioteca Județeană ‘Gheorghe Șincai’, unde era director. Am umplut doi saci cu hârtiile din maldărul de hârtii. Erau și niște bonuri scrise de mână, pe care nu le-am luat. Vom vedea mai târziu că erau bonuri date de cetățenii din Cetea, care au mers pe litoralul Mării Negre, unde au făcut strângere de bani pentru proiectul lor de a construi o biserică nouă de piatră. Timp de doi ani, prietenul meu Liviu Borcea a lucrat pe aceste hârtii. Când a fost gata, i-a povestit totul P.S.S. Ioan Mihălțan, episcopul Oradiei, care l-a sfătuit să scrie despre Cetea-Bihor o carte. Dar de unde bani? În Cetea avem un campion mondial la lupte libere, Petru Venter, care locuia în Sibiu. Domnia sa avea bani din premiul mondial și cunoștințe la Mitropolia din Sibiu, care a acceptat să tipărească o monografie a satului Cetea.”
Apoi dr.Mihancea a prezentat cartea structurata pe 14 capitole, de la Istoric, Schisma religioasa din Transilvania, facand popasuri prin istoria satului romanesc, Cetea din Bihor; pana la lista preotilor care au slujit in biserica, etc. A fost interesant, ca sa auzim despre aparitia familiilor cu nume Mihancea in zona; ca satul Cetea a dat 27 de medici tarii; ca pe vremuri satul avea cele mai multe palincarii si pruni pe cap de locuitori.
Cei prezenti au fost salutati si de catre Sarca Sorin, primarul comunei Borod, iar Calin Ghemis, arheolog la Muzeul Tarii Crisurilor a vorbit despre descoperirea din anii 2019-2020 in zona satului, un tezaur daco-roman, care este compus din 64 de monede romane. Din partea invitatilor prezenti la eveniment a venit si o propunere ca urmatoarea carte sa fie dedicata actualului sat Cetea, modernizat dealungul timpurilor. Evenimentul a continuat la caminul cultural cu proiectarea filmului realizat în data de 19-20.09.1992, când cetățenii au sărbătorit 600 de ani de la atestarea documentară a satului Cetea-Bihor (1392) si o masa comuna.
