VETRE FOLCLORICE” LA LUNCȘOARA”

710

În practica CJCPCT Bihor se află și acest gen de manifestări artistice, în cadrul cărora sunt antrenate  în competiții, formațiile artistice existente în județ, în vederea menținerii lor în activitate, precum și a perfecționării interpretative. Din păcate existența  unor  ansambluri folclorice se datorește doar, unor sufletiști și pasionați instructori și nu autorităților locale, care nu au printre prioritățile lor valorificarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, prin crearea unor formații artistice de amatori. Este pe deplin adevărat că fenomenul cultural nu poate să existe doar prin suflet și pasiune, ci sunt necesare fonduri , de care dispun autoritățile locale și ocazional  de potențiali sponsori. Ne face plăcere și ne onorează să popularizăm  unii primari, iubitori de cultură în general și de folclor în special , care sau implicat direct și susțin financiar formații folclorice reprezentative, care au obținut rezultate de excepție la nivel județean și național. Amintesc ,  că în acest an comuna Vadu Crișului, datorită activității cultural – educative  deosebite desfășurate în anul 2015, a primit titlul onorant de „Comună Culturală a României”, unic în Bihor. De asemenea, Ansamblul folcloric „Moșuț” creat și susținut de Dorel Cosma , primar și Hașaș Ioan viceprimar, a  obținut trofee și premii la prestigioase festivaluri naționale și internaționale. În aceeași categorie amintim pe : Chirilă Bujor, primarul comunei Țețchea, cu „Dubașii” săi din Hotar, Adrian Codreanu, primarul comunei Tileagd, pentru cele două ansambluri folclorice: „Cununa de pe Criș ” din Tilecuș și ”Floare Mândră de pe Criș” din Tileagd, Marin Merț, primarul comunei Măgești pentru înființarea și finanțarea Ansamblului folcloric al căminului cultural; Doru Gabor, primarul comunei Șuncuiuș, care susține un ansamblu folcloric cu rezonanță în manifestările de gen din județ. Lista ar putea continua cu alți câțiva primari din alte zone ale județului, dar aceștia pot fi numărați pe degete.? Alături de primari, cei care pun în valoare tradițiile și obiceiurile folclorice, păstrând  autenticitatea lor și a costumelor populare, sunt instructorii. Unii au fost școliți în ansambluri profesioniste, „Nuntașii Bihorului ”, ”Bihorul” etc., iar alții autodidacți, și-au desăvârșit pasiunea alături de elevii lor. Merită toate aprecierile, d-na prof. Maria Ardelean din Tilecuș, prof. Florea Crișu, maestru coregraf, care continuă să instruiască cu succes formații de dansuri, deși  este la pensie. Cristi Seghedi fost dansator la „Nuntașii Bihorului”, Cristi Strugaru, venit din zona folclorică Bistrița care a îndrăgit dansul popular bihorean și nu în ultimul rând Nicu Botici, instructor și „patron” al formației de dansuri populare „Doruleț” din Luncșoara pe care o finanțează. Deși nu are studii de specialitate, Nicu Botici a reușit doar în trei ani de existență a formației sale să ajungă la nivelul interpretativ al formațiilor cu „ștaif” din județ, instruite de profesioniști. Spectacolul  „Vetre folclorice” de la Luncșoara din data de 15 mai, a adus pe scenă 6 ansambluri folclorice și 11 soliști vocali, a căror evoluții a fost aplaudată de un public iubitor și cunoscător de folclor, care a umplut căminul cultural. Într-un maraton de 3 ore și jumătate au încântat publicul: Ansamblurile folclorice din: Hotar, Derna, Tileagd, Tilecuș, Șuncuiuș și Luncșoara. Melodiosul și variatul melos popular bihorean  a fost pus în valoare de vocile unor tineri soliști: Marius Ștef, Maria Alexandra Secan, Nicoleta Ștef, Mădălina Ile, precum și vocile unor soliști consacrați: Anca Pavel Ciuciu, Andrei Corb, Violeta Gherman,Andreea Suciu, Rodica Giurgiuman, și Monica Blaga care a fost și prezentatoarea spectacolului. Din partea CJCPCT Bihor au fost prezenți: Mircea Jacan și Claudia Postolache, iar din partea Primăriei Aușeu, Mitică Lazăr primar și Ancuța Șchiop, viceprimar.
Nicu Răcuciu.

 

 

 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.