Revista „Sfera ”, nr. 2 a Colegiului Tehnic ”Alexandru Roman din Aleșd, județul Bihor, uimește din nou prin conținutul inedit pe care-l conține și care așa cum arată și titlul, este dedicat în exclusivitate absolvenților, promoția 2013 – 2017. Colegiul redacțional a imortalizat în cadrul revistei , sfaturi, gânduri amintiri, concluzii, care au marcat viața și activitatea absolvenților în cei patru ani petrecuți sub acoperișul prestigioasei școli care poartă numele unui mare patriot și cărturar român, ”Alexandru Roman”. Prefața revistei , intitulată foarte sugestiv „Dincolo de cuvinte”, semnată de prof. Ilea Viorel, coordonatorul revistei , cuprinde o serie de sfaturi pertinente și emoționante, cuprinse într-un post scriptum la întregul demers de învățare și educație pe care l-au realizat împreună profesori, elevi, părinți. Dialogul imaginar cu absolvenții poate fi considerat cea mai fructuoasă oră de dirigenție, un adevărat îndreptar pentru viața și activitatea viitoare a tinerilor absolvenți. Primii absolvenți care deschid paginile revistei sunt absolvenții „juniori”, ai primei promoții de gimnaziu a colegiului. Diriginta, prof. Iuliana Ciucurescu într-o scrisoare deschisă se adresează colegilor, elevilor și părinților, trecând în revistă acumulărilor de experiență, emoții și împliniri trăite alături de voi.. „de-a lungul drumului pe care-l numim educație.” Prin imagini sugestive trece în revistă momente importante din activități derulate în cei patru ani parcurși. În încheierea rubricii dedicate clasei a VIII-a șefa de promoție Boticiu Nathașa , se adresează profesorilor, și părinților , cu mulțumiri pentru eforturile comune care i-a ajutat să înțeleagă „ce înseamnă să fi OM dar mai important, cum să devii OM”.
Între paginile 8 -32 cele 7 clase de absolvenți de liceu, cu diriginții lor, parcurg momentele speciale petrecute împreună în anii de liceu, gânduri de viitor și imagini speciale cu care își vor completa albumul de amintiri. Clasa XII-B – specializarea Științe ale naturii, diriginte prof. Dorina Venter și Carmen Dios . Pe prima pagină „tronează” catalogul clasei și fotografia în grup a absolvenților. În scurtele lor eseuri, doamnele diriginte, au punctat câteva aprecieri referitoare la fiecare elev, întâmplări amuzante care fac deliciu în fiecare colectiv: „Am trecut împreună prin supărări pentru note sau teme nefăcute, prin momente de mândrie pentru rezultate bune, sau prin clipe de veselie când interpretarea lucrurilor o lua puțin pe arătură”. Prof. Carmen Dios. Gândurilor de rămas bun și succes în viață, transmis de d-nele diriginte, l-i sau adăugat gânduri ale absolvenților : „ Liceul este locul în care am crescut m-am maturizat și am învățat să las de la mine, locul în care am acumulat multe cunoștințe și în care am cunoscut persoane frumoase, de care îmi va fi dor cu siguranță. (Mădy B).
Același scenariu și la celelalte clase, cu particularitățile specifice personalității elevilor și a diriginților. La clasa XII C filologie, diriginte prof. Sabău Anamaria, momentele plăcute din activitatea lor extrașcolară au fost prezentate sugestiv prin fotografii de colecție. Din gândurile elevei Gabriela Lele am selecționat un „crâmpei”: Sunt mândră că am absolvit acest liceu, sunt recunoscătoare profesorilor , care au dat totul pentru a ne învăța cât de mult contează să fi„ OM” . Există expresia: „Multă lume dar puțini oameni”. Acești oameni minunați și acest loc minunat au fost punctul de început spre o nouă viață , o etapă a formării mele ca persoană…”. Elevul Răzvan Brainaș din clasa XII- D, remarcă: „ Liceul este locul în care începe aventura numită „adolescență”, locul în care trăiești prima prietenie, primul „chiul”, primul salt spre libertate, primele emoții, locul unde ai parte de cele mai frumoase clipe , locul în care îți formezi personalitatea. Sunt conștient că timpul lăsat în urmă, nu se va mai întoarce, dar știu că au rămas amintiri frumoase care nu vor pieri, pentru că anii de liceu se vor eterniza în sufletul meu”. Pentru mine nu va fi povestea care se termină cu „Sfârșit” ci cu ”Va urma”. Prof. Vancea Aurel , dirigintele clasei XII E, în „Gânduri de rămas bun”, se referă la prețuirea timpului: „Timpul este cel mai iscusit învățător, spunea Euripide, pentru că toate se învață la timp. Dar timpul este perceput diferit de la o persoană la alta. Este prea lent pentru cei care așteaptă, pre iute pentru cei care se tem, o eternitate pentru c ei care iubesc, prea scurt pentru cei care sărbătoresc. Pentru noi este înțeles și trebuie înțeles ca o ascensiune fără limite”.
Capitolul ”MAGISTER DIXIT”, este un„ munte de înțelepciune”emanat de la cei care și-au ales profesia de credință în efectul miraculos al educației, transmis și receptat ( credem și dorim să fie așa) de absolvenți. Sfaturi, îndemnuri și încurajări, cuprinse într-un îndreptar de viață. „ Oferiți iubire, îngăduință răbdare, iertare, pentru a primi iubire în schimb. Fiți buni și toți din jurul vostru, vi se vor părea mai buni. Și atunci viața vi se va părea un dar care trebuie prețuit” Prof. Cadleț Ana Mihaela. „Cred din toată inima în puterea iubirii. Suntem pe pământ să ne iubim într-o continuă lecție a iubirii. Dacă oamenii și-ar umple inimile cu iubire, nu ar mai avea vreme să se plângă de nimicurile vieții. Vocația ființei umane este iubirea. A fi în iubire, înseamnă a fi și a locui în Dumnezeu . Iubesc iubirea. Tu ce iubești? . Biserica este o școală a iubirii și a iertării necondiționate! Aici se pansează răni sufletești, nu se împarte dreptatea.” Pr. Prof. Gheban Andrei. ” Important în viață este să trăim în așa fel, încât să nu ne pară rău de ceea ce am făcut , ci de ceea ce nu am făcut . Nu trebuie să facem ce spun alții, dar este esențial să-i ascultăm.„ Sensul vieții este săi dai sens”. ( Mircea Eliade). Vă doresc să dați sens vieții voastre, să găsiți drumul pe care vreți să-l parcurgeți în viață ”: prof. Peștean Maria. În ultimele file ale revistei, părinți își destăinue sentimentele de admirație și respect pentru această școală și profesorii ei. Această revistă, unicat, este un „tratat” pentru viață, un album sentimental al amintirilor.
Acest punct culminant al absolvirii liceului, marcat în acest mod, printr-o revistă de bilanț și nu numai, înlocuiește într-un stil modern, o veche cutumă, când absolvenții liceului și profesorii lor, se fotografiau, alcătuind un tablou , care se posta în vitrinele unor magazine, spre a fi admirat de comunitate, după care se păstra pe pereții coridoarelor școlii. Este prea săracă exprimarea mea jurnalistică ca să poată reda valoarea inestimabilă a conținutului de idei cuprins între coperțile aceste reviste . Și totuși! . Avem convingerea că astfel de reviste ce reprezintă un post – scriptum la cea mai frumoasă etapă a vieții, liceul, să fie adoptată și de alte licee și de alte generații.
Nicu Răcuciu
