​Bărbierul din Sevilla la Teatrul Regina Maria

338

Teatrul Regina Maria va fi gazda spectacolului de opera Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, opera bufă în 3 acte, miercuri, 2 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Mare. Despre celebritatea titlului nu este cazul să facem referire, ci este de ajuns doar să amintim celebra arie a barbierului Figaro: “Tra-la-la-le-ra, tra-la-la-la….Figaro su, Figaro giu”, sau aria Rosinei: “Una voce poco fa”, sau “Aria Calomniei”, a lui Don Basilio, sau “Buona sera mio signore” din celebrul cvintet.

 

Distribuţie de exceptie 

Pentru rolul bărbierului Figaro a fost invitat baritonul italian Davide Rocca. El a interpretat acest rol în diferite teatre de opera din Italia şi din Europa, fiind cunoscut ca un foarte bun pedagog şi interpret al muzicii baroce.

Rosina, pupila lui Bartolo, va fi interpretata de soprana de coloratură Cristina Simionescu de la Opera Naţionala Română din Iaşi, una dintre cele mai bune interprete din ţara a acestui rol.

În rolul Contelui Almaviva, îl avem pe tenorul Mihai Irimia de la Opera Română din Braşov, tenor liric invitat în toate teatrele de opera din ţară.

Bartolo şi Basilio, vor fi başii Ioan Vrăsmaş şi Marius Chiorean, care au cântat împreuna acest titlu de zeci de ori pe scena Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

De la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca, este invitată în rolul Bertei, mezzo-soprana  Manyoki Maria.

Orchestra şi Corul 

Soliştii vor fi acompaniaţi de Orchestra şi Corul Opera Vox, iar la pupitrul dirijoral se va afla elveţianul Salvatore Cicero.

Regia şi scenografia poartă semnatura lui Horia Ballint.

Ca o noutate într-o regie de operă, semnalăm faptul că perucile din Botega lui Figaro vor fi însufleţite de manechinele şi manechinii Agenţiei de Fotomodele “Graziela Models”

Acompaniamentul recitativelor la clavecin vor fi asigurate de Adela Bihari, cadru didactic la Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.

Sinopsis – BĂRBIERUL DIN SEVILLA

GENUL:

Bărbierul din Sevilla  (în italiană Il Barbiere di Siviglia ossia L’inutile precauzione), este o capodoperă a genului de operă, compusă de Gioacchino Rossini în 1816, avându-l ca figură centrală pe Figaro. Alte personaje la fel de importante sunt Rosina, Don Basilio, Doctorul Bartolo şi Contele Almaviva. Personajele secundare sunt Bertha, Fiorello, Căpitanul. Acţiunea se petrece în Sevilla (Spania), la jumătatea secolului al XVIII-lea. Subiectul este inspirat de piesa de teatru omonimă a lui Pierre Beaumarchais.
ACŢIUNEA:
ACTUL I. Se ivesc zorile şi, o dată cu ele îşi începe munca şi veselul Figaro (bariton), bărbier, spiţer, muzicant şi poet, îndrăgit de întreg oraşul (cavatina). Cerându-i ajutor, Almaviva îi povesteşte când şi unde s-a îndrăgostit de frumoasa Rosina la care însă, din cauza unui bătrân tutore care o păzeşte cu străşnicie, nu poate ajunge. Uşa balconului se deschide şi Rosina (mezzo-soprană în original, dar şi soprană de coloratură în versiunile ulterioare) reuşeşte să-i trimită contelui un bilet. Îngrijorat de purtarea fetei, tutorele, doctorul Bartolo (bas), pleacă spre maestrul de muzică Basilio pe care l-a angajat să pregătească nunta sa cu Rosina. La îndemnul lui Figaro şi acompaniat de acesta la chitară, Almaviva îi mai cântă Rosinei o serenadă prin care îi spune că numele său este Lindoro, că o iubeşte cu patimă şi că o vrea de soţie. Pentru a înlesni întâlnirea celor doi tineri, Figaro întocmeşte un plan dibaci. Contele va îmbrăca uniforma de militar, se va preface beat şi va bate la uşa casei doctorului Bartolo cu un bilet de încartiruire. 
ACTUL II. În casă, Rosina îl aşteaptă pe Figaro dornică să trimită cu ajutorul bărbierului un alt bilet celui care i s-a prezentat sub numele de Lindoro (arie). Figaro apare, dar este nevoit să se ascundă auzind glasul doctorului care se reîntoarce însoţit de Don Basilio(bas). Acesta din urmă îl informează pe bătrân că Almaviva a sosit în oraş. Don Basilio încearcă să-l determine pe Bartolo să folosească împotriva oaspetelui nedorit arta calomniei (arie). Prinzând un moment prielnic, Figaro o asigură pe Rosina de sinceritatea sentimentelor lui Lindoro (duet). Observând că i s-a umblat pe masa de lucru, că lipseşte o foaie de hârtie şi că totul este murdar de cerneală – ca şi degetul Rosinei – Bartolo este iritat că fără ştirea lui, tânăra a scris un bilet. Furios el ameninţă că va înăspri mai mult supravegherea şi izolarea pupilei sale (arie). 

Se aud bătăi în uşă. Servitoarea Bertha (mezzo-soprană) deschide, iar în casă pătrunde un ofiţer furios care, clătinându-se pe picioare şi mirosind puternic a băutură, cere doctorului găzduire. Bartolo încearcă să-l alunge, cearta izbucneşte, iar vacarmul atrage gărzile. Dezvăluind ofiţerului din gardă adevărata sa identitate, contele Almaviva, „soldatul beat” care a provocat întreg scandalul este lăsat în libertate spre stupoarea celor prezenţi (cvintet şi final).

 

ACTUL III. Contele Almaviva face o nouă încercare de a pătrunde în casa doctorului Bartolo pentru a vorbi cu Rosina. De astă dată el vine travestit în profesor de muzică, elev al lui Don Basilio, „trimis” să ţină lecţia cu Rosina în locul acestuia, chipurile, bolnav (duet). Intrigat şi bănuitor Bartolo asistă la lecţie (aria Rosinei). Soseşte Figaro care salvează situaţia. Dar, lucrurile se complică prin apariţia lui Don Basilio. El este însă repede redus la tăcere după ce primeşte o pungă plină cu galbeni (cvintet). În timp ce Figaro îl bărbiereşte pe Bartolo, Almaviva are, în sfârşit prilejul de a schimba câteva cuvinte cu Rosina care răspunde din toată inima dragostei sale şi acceptă să-i fie soţie. Dându-şi seama că a fost înşelat, Bartolo îi dă afară pe cei doi intruşi hotărându-se să cheme notarul, chiar în acea seară, pentru căsătoria lui cu Rosina. Bertha, guvernanta, se arată foarte nemulţumită de intenţiile bătrânului stăpân (arie). Uzând de o scrisoare pe care însuşi contele i-o dăduse lui Bartolo, doctorul reuşeşte să o convingă pe Rosina că bărbierul şi presupusul Lindoro vor să o înşele şi să o dea de soţie unui anume conte Almaviva. Dezamăgită şi nefericită, tânăra îi dezvăluie tutorelui ei că este gata să fugă, prin uşa balconului chiar în acea noapte. Speriat, Bartolo pleacă în grabă să ceară ajutor gărzilor. Este deja întuneric şi furtuna izbucneşte. Conform planului, Almaviva şi Figaro pătrund în casă la miezul nopţii, folosind o scară sprijinită de balcon. Rosina îi aşteaptă pentru a le face amare reproşuri. Uimirea şi bucuria ei însă nu mai cunosc margini când descoperă sub mantia lui Lindoro pe însuşi contele Almaviva care, în genunchi, îi oferă dragostea, averea şi numele lui (terţet). Basilio, conform înţelegerii cu Bartolo, soseşte însoţit de notar. Mituit de astă dată cu un inel de aur, el consimte să fie martor la căsătoria contelui cu Rosina. Lui Bartolo, care soseşte prea târziu, nu-i rămâne altceva de făcut decât să se consoleze cu gândul că Almaviva a renunţat la zestrea Rosinei.
Distribuţia                                                

Contele Almaviva-tenor                                 

Don Bartolo-bas

Rosina-mezzosoprana

Figaro-bariton

Don Basilio-bas

Berta-mezzosoprana

 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.