Seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au dus la o scădere accentuată a debitelor pe majoritatea râurilor din bazinul hidrografic Crișuri, iar în județele Bihor și Arad au fost înregistrate noi minime istorice. În județul Arad, două cursuri de apă au ajuns la debit zero, iar în Bihor mai multe localități au introdus restricții la alimentarea cu apă.
Datele Administrației Bazinale de Apă Crișuri arată că pe Crișul Repede, la stația hidrometrică Oradea, debitul este de doar 2,78 mc/s, adică aproximativ 11% din debitul mediu multianual pentru această perioadă. Situația este similară și în amonte, unde la Vadu Crișului și Ciucea au fost înregistrate valori foarte scăzute.
În bazinul Barcăului, reducerea debitelor este și mai severă. La Sălard, debitul este de numai 0,380 mc/s, reprezentând aproximativ 7% din media multianuală, iar la Nușfalău și Marca au fost măsurate debite de doar 0,014 mc/s, respectiv 0,034 mc/s.
Pe Crișul Negru, la stația hidrometrică Zerind, debitul a scăzut la 2,10 mc/s, aproximativ 10% din media multianuală, în timp ce la Tinca și Talpoș valorile confirmă diminuarea accentuată a scurgerii apei.
Situația este critică și în județul Arad, unde râurile Valea Mare, la stația Târnova, și Timercea, la stația Tăut–Timercea, au ajuns la debit zero, ceea ce înseamnă lipsa totală a curgerii apei în sectoarele monitorizate. Alte cursuri de apă din Bihor și Arad se află la limita secării, cu debite cuprinse între 0,01 și 0,03 mc/s.
Pe lângă debitele extrem de reduse, hidrologii au consemnat și noi minime istorice la patru stații hidrometrice din județul Bihor. Au fost depășite recordurile minime pe Valea Roșia, la stația Pocola, pe râul Holod, la stațiile Luncasprie și Holod, precum și pe râul Bistra, la stația Chiribiș. În unele cazuri au fost coborâte valori minime vechi de peste 60 de ani, ceea ce evidențiază caracterul excepțional al actualei secete hidrologice.
Efectele se resimt și în alimentarea cu apă a populației. Restricții au fost introduse în localitățile Meziad, Săcueni și în mai multe sate din comuna Popești, unde apa este furnizată după un program sau la presiune redusă.
Directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, Pásztor Sándor, afirmă că situația este atent monitorizată și face apel la responsabilitate în consumul apei.
„Nu este un motiv de panică, dar este o situație pe care trebuie să o tratăm cu seriozitate. Îndemn populația, operatorii regionali de apă și agenții economici să folosească apa cu responsabilitate și să evite risipa. Dacă fiecare suntem atenți la consum și folosim apa doar acolo unde este nevoie, putem reduce efectele acestei perioade cu debite foarte scăzute asupra comunităților, agriculturii și economiei.”
Potrivit ABA Crișuri, principalele lacuri de acumulare din bazin au un grad mediu de umplere de aproximativ 42%, rezerve considerate suficiente pentru gestionarea în siguranță a resurselor de apă, însă exploatarea acestora se face prudent, conform Planului de măsuri pentru perioada de secetă hidrologică. Autoritățile anunță că monitorizarea debitelor și măsurile de gestionare vor fi actualizate săptămânal, în funcție de evoluția situației din teren.
