Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bihor

1232
Biserica de lemn din Beznea
Biserica de lemn din Beznea

Agenția de Management al Destinației Bihor, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei și Ministerul Economiei Energie și Mediului de Afaceri – Direcția Generală pentru Turism au lansat la Oradea Ruta Culturală a Bisericilor de Lemn din Bihor.

Este un produs turistic cultural care are ca scop valorificarea integrată a patrimoniului cultural, a obiectivele naturale, a activităților ecoturistice, a activităților relaxare activă, precum și a gastronomiei locale, a meșteșugurilor și tradițiilor din mediul rural. Produsul turistic cultural ”Ruta bisercilor de lemn din Bihor” va fi prima rută culturală din România având ca punct de pornire biserica de lemn.

În acest sens se dorește extinderea ei ca rută națională împreună cu parteneri din țară, și datorită faptului că bisericile de lemn din România fac parte din familia bisericilor de lemn din Nordul continentului european-Ucraina, Slovacia, Polonia și Norvegia se dorește a se realiza alături de parteneri din Europa o rută culturală a bisericilor de lemn certificată la nivel european. Această rută va fi un instrument prin care turismul cultural alături de celelalte forme de turism vor ajuta la dezvoltarea durabilă a comunităților rurale.

Evenimentul a avut loc în cadrul seminarului  Oportunități de dezvoltare a rutelor culturale în județul Bihor-ruta bisericilor de lemn din România”, desfășurat pe parcursul a 3 zile în Oradea, comunele și satele bihorene unde există biserici de lemn bine conservate. Principalele obiective ale seminarului au fost conștientizarea autorităților publice locale și a actorilor privați din domeniul turismului privind importanța conservării și promovării patrimoniului material și imaterial românesc, valorificarea obiectivelor turistice prin intermediul agențiilor de turism, dezvoltarea turismului și creșterea vizibilității județului Bihor ca destinație turistică atractivă și durabilă prin intermediul moștenirii culturale.

Două zile au fost dedicate activităților de teren și de documentare. 25 de persoane au participat la infotrip-ul organizat pe un traseu ce va deveni baza Rutei Culturale a Bisericilor de lemn din Bihor. Itinerarul a cuprins localități bihorene situate la granița cu alte județe, astfel încât ruta să poată fi conectată cu alte rute locale pentru a deveni rută națională. Grupul a pornit din Oradea spre Biserica de lemn din Gheghie, comuna Aușeu, Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului, ultimele două aflate în Bratca, comună situate la granița cu județul Cluj și foarte aproape de județul Sălaj. Ruta a continuat prin Platoul Damiș-Roșia- spre Biserica de lemn de la Fânațe, comuna Câmpani situată la poalele Munților Apuseni și la granița cu județul Alba și s-a încheiat la Mănăstirea Izbuc, comuna Cărpinet situată la granița cu județele Arad și Hunedoara a declarat Gabriel Bonaciu coordonatorul proiectului.

Biserica de lemn a Fânaților
Biserica de lemn a Fânaților

”Itinerarul parcurs în Bihor la propunerea AMD Bihor și a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei este practic un model de rută culturală. Ruta bisericilor de lemn din Bihor va fi prima rută culturală de acest gen din România, care după ce va fi creată, dorim ca, alături de AMD Bihor, să o extindem la nivel național împreună cu alți parteneri din țară” a susținut Steliana Cojocariu, reprezentanta direcției de turism din cadrul Ministerului Economiei Energie și Mediului de Afaceri.

În prima zi, au avut loc la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea prezentări ale rutelor culturale naționale și europene, dezbateri privind conceptul de rută culturală a bisericilor de lemn, precum și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare biserică-monument istoric pentru a face parte din ruta culturală astfel încât să ofere consumatorilor de turism cultural servicii turistice conexe: cazare, transport, mâncare, activități de relaxare active precum și facilități de parcare sau magazine cu suveniruri, muzee, colecții și produse locale.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Episicopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Muzeului Țării Crișurilor, ai primăriilor Aușeu și Vârciorog, ai Prefecturii Județului Bihor, preoți din parohiile ortodoxe din județul Bihor care au în patrimoniu biserici de lemn, câte un reprezentant al Facultății de Geografie Turism și Sport din Oradea, al Direcției Județene pentru Cultură Bihor, al Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, reprezentanți ai sectorului privat din industria turismului, reprezentanți ai asociațiilor care activează în domeniul turismului APTOR, CAPDD Bihor și ANTREC Bihor.

Biserica de lemn de la Valea Crișului
Biserica de lemn de la Valea Crișului

În prima parte a seminarului Gabriel Bonaciu, coordonatorul proiectului a împrospătat memoria celor prezenți privind activitățile desfășurate de către AMD Bihor în cadrul proiectului ”Redescoperă Bihorul pe bicicletă-Biserici de lemn” pornit în anul 2016 în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Asociația Filantropia și Asociația Unanimis. În cele 6 ediții ale proiectului pe lângă vizitare celor 14 biserici de lemn au fost vizitate și obiective naturale, arii protejate, au fost degustate produse gastronomice locale specifice fiecărei zone, au fost prezentate participanților obiecte confecționate de meșteri populari, pietrari, țesături cu motive specifice județului Bihor, din ecodestinația Pădurea Craiului, zona Beiușului și Codrul Moma.

Integrarea acestor atracții culturale și naturale, a serviciilor de activități de aventură – cicloturism, drumeții, a serviciilor de cazare și de servire a mesei într-un pachet turistic vor ajuta la creșterea duratei de ședere a turiștilor în destinația Bihor.

Preotul Radu Rus a transmis mesajul de susținere al PS Sofronie, episcopul Episcopie Ortodoxe Române a OradieiAurel Chiriac directorul Muzeului Țării Crișurilor, Horia Carțiș subprefectul județului Bihor și Banto Norbert directorul AMD Bihor au declarat că instituțiile pe care le reprezintă vor sprijinitoate demersurile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse. În cadrul discuțiilor Răzvan Dumbravă de la Agenția de Management al Destinației Bihor a făcut propunerea ca aceste rute culturale să fie finanțate și de la nivel central, iar după finalizarea criteriilor acestea să fie legiferate.

Steliana Cojocariu reprezentanta Ministerului Economiei Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția pentru Turism a vorbit în cadrul seminarului despre rutele culturale de la nivel național și european. ”În România există un număr de opt rute culturale europene. Este vorba de Ruta Cimitirelor semnificative (cu Cimitirul Bellu, din București), Ruta Rețeaua Art Nouveau din care face parte și Oradea, Ruta Atrium, unde sunt Centrul civic din București, din Iași și Ștei din Bihor, Ruta Moștenirii evreiești, cu Sinagoga din Piatra Neamț, cea mai veche sinagogă, Ruta Cortinei de Fier, unde sunt județele Bihor, Mehedinți și Timiș, Ruta Împăraților RomâniRuta Drumul Vinului, precum și Ruta Transromanica, unde este prezent orașul Alba Iulia.

Pe lângă cele opt rute interne, există și Ruta transfrontalieră „Voievodul Ștefan cel Mare” care străbate aproximativ 2000 de km din România și Republica Moldova.

Manastirea Izbuc
Manastirea Izbuc

La ora actuală în Europa există 38 de Rute Culturale Europene Certificate: Rute de pelerinaj Santiago de Compostela (1987) Hansa (1991) Ruta vikingilor (1993) Via Francigena (1994) Rutele moștenirii al-Andalus (1997) Ruta a fenicienilor (2003) Ruta fierului din Mții Pirinei (2004) Itinerare europene ale lui Mozart (2004) Ruta europeană a moștenirii evreiești (2004) Ruta Sf. Martin din Tours (2005) Ruta clunisienilor în Europa (2005) Rutele măslinilor (2005) VIA REGIA (2005) TRANSROMANICA (2007) Iter Vitis (2009) Ruta europeană a bisericilor cisterciene (2010) Ruta europeană a cimitirelor (2010) Rute ale artei preistorice rupestre (2010) Ruta europeană a orașelor istorice termale (2010) Calea Sfântului Olav (2010) Ruta europeană a ceramicii (2012) Ruta europeană a culturii megalitice (2013) Pe urmele hughenoților și waldensienilor (2013) ATRIUM (2014) Réseau Art Nouveau (2014) Via Habsburg (2014) Ruta împăraților romani și Ruta Dunăreană a vinului (2015) Rute europene ale împăratului Carol al V-lea (2015) Destinația Napoleon (2015) Pe urmele lui Robert Louis Stevenson (2015) Orașe fortificate din Grande Région (2016) Rute Impresionismului (2018) Via Charlemagne (2018) Ruta europeană a patrimoniului industrial (2019) Ruta Cortinei de fier (2019) Destinații Le Corbusier (2019) Rute de Eliberare a Europei (2019) Rute ale Reformării (2019).

A doua zi 25 de persoane au participat la infotrip-ul care a străbătut ecodestinația Pădurea Craiului-Beiușul și Munții Codru Moma.

La Beznea vizitatorii au aflat de la părintele Ioan Cohuț că ”biserica de lemn are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost construită în sec XVIII, iar după creșterea numărului populației a fost extinsă. Pe lângă funcția religioasă, lăcașul a avut și rol de judecată, mărturie fiind inelul de fier amplasat la intrare, unde cei certați cu obștea stăteau legați pentru a fi rușinați. Ea este împodobită cu ștergare cusute manual de către localnici. Un lucru aparte al bisericii este faptul că pe turnul ei există o cruce ce are la bază semiluna cu vârfurile în sus, fapt ce reprezintă biruința creștinismului asupra islamului”.

Următorul popas a fost la biserica de lemn cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” de la Valea Crișului. Preotul paroh Duluș Gaboraș Nicolae a spus că „potrivit documentelor, dar și a locuitorilor, actuala biserică de lemn ortodoxă este construită pe o veche vatră monahală, aici existând înainte de anul ridicării actualei biserici 1761, o biserică din nuiele lipită cu lut. De asemenea părintele a citit dintr-un document original, scris caligrafic la 1900, găsit în arhiva parohiei despre implicarea comunității în construirea și reparațiile făcute lăcașului de cult. Preotul le-a povestit participanților despre tehnica construcției în lemn folosită de către meșterii populari și despre registrul iconografic răsăritean folosit de către zugravii de biserici. După vizitarea monumentului istoric, Maria Secan a interpretat două pricesne ce au stors câte o lacrimă celor care au ascultat-o pentru prima dată. Tot aici la Valea Crișului au fost degustate produse tradiționale și locale (plăcintă cu brânză, șuncă afumată, slănină, cremă de brânză cu boia, zacuscă, murături, pâine de casă, sarmale cu pisat și afumătură, prăjituri cu brânză și mere, băuturi locale) servite de trei localnice îmbrăcate în straie populare.

Călătoria a continuat în ecodestinația Pădurea Craiului  prin platoul Damiș spre Roșia, unde a fost vizitată moara de apă situată la capătul comunei. Morarul, un localnic din sat a înveselit trecătorii cu câteva melodii ”spuse” la vioara cu goarnă, un instrument specific județului Bihor.

Excursia a continuat până în satul Fânațe, comuna Câmpani situtată în Parcul Natural Apuseni. Aici părintele paroh Dumitru Mușet a evidențiat un alt element de autenticitate al bisericilor de lemn și anume că ”biserica de lemn din Fânațe a fost construită cu piatră și lemn din zonă, iar pereții exteriori sunt îmbrăcați cu lut, în timp ce interiorul păstrează pe grinzile de lemn picturi vechi de mai multe secole, fapt ce atrage anual zeci de vizitatori din țară și străinătate”.

Călătoria s-a încheiat la Mănăstirea Izbuc, situată în Munții Codrul Moma, la granița cu județele Arad și Hunedoara. Potrivit părintelui Antonie Vas numele izvorului de ”Izbucul de la Călugări” precum și numele satului ”Călugări”, atestat prima data la 1581, dovedește că pe acest loc a funcționat o străveche așezare mănăstirească, iar documentele din arhiva Arhiepiscopiei din Esztergom din Ungaria, arată că aici au existat așezăminte călugărești încă din secolele XI-XII. În 28 Mai 1928 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea Mănăstirii Izbuc, reînviind viața monahală în acest colt de rai. Mănăstirea este o istorie vie a continuității ortodoxiei prin faptul că adăpostește o biserica de lemn de sec. XVIII strămutată din Beiuș și o biserică de piatră construită de curajosul părinte, călugărul Iorest, împreună cu localnicii. Paraclisul a fost ridicat în 1989, vremuri în care lăcașurile de cult erau demolate. Tot aici a fost ridicată recent o alt biserică de piatră, construită cu mult stil și eleganță. Pe teritoriul Mănăstirii Izbuc este și izbuc intermitent, unic în Europa, declarat monument al naturii, dar ceea ce este mult mai important este faptul că apa lui are puteri miraculoase a spus părintele Antonie. Aceste două calități atrag anual zeci de mii de vizitatori.

Organizatorii evenimentului împreună cu reprezentanții actorilor implicați au stabilit la finalul evenimentului câteva obiective și anume: realizarea unui film de prezentare a rutei culturale pe baza filmărilor realizate de Stefan Ristache din cadrul Direcției de Turism a Ministerului Economiei, pe plan local va fi completată până la sfârșitul lunii martie o fișa tehnică, iar pe baza informațiilor obținute urmează să reiasă care biserici de lemn îndeplinesc criteriile necasre pentru a face parte dintr-o ruta culturală,  realizarea unei echipe mixte care să elaboreze un text documentat util activității de ghidaj, crearea unui loggo al rutei culturale, realizarea de materiale de promovare, hărți, broșuri cu bisericile de lemn din Bihor, un calendar de evenimente culturale pornind de la principiile dezvoltării durabile, în care să fie organizate împreună cu comunitatea locală, activități conexe ecoturismului.

 
Adrian Fora
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.