Peștera „Piatra Jurcoaiei” lângă Aleșd, o zonă de vis uitată de majoritatea localnicilor

1044

Situat la poalele munților Plopiș, pe șoseaua care duce de la Aleșd la Pădurea Neagră, la 3 km est de Aleșd, satul Peștiș se întinde de-a lungul văilor afluente pârâului cu același nume (Valea Șinteu și Valea Morii).  La confluența Văii Morii cu Valea Lion, pe un promotoriu cu coaste abrupte care separă cele două văi, se află peștera numită de localnici „Piatra Jurcoaiei”. peisaj-pestera

 

Peștera costituie cea mai dezvoltată formațiune carstică de pe versantul drept al văii Crișului Repede. Portalul peșterii are o deschidere ce nu depășește 3 m lățime, iar înălțimea de 1,60 m. Peștera comportă o singură galerie lungă de 5,50 m, având în medie acceași lățime. La capătul galeriei se găsesc două mici ramificații, una mai îngustă spre nord și alta mai largă în sens opus, dând impresia unor galerii colmatate. Tavanul este neuniform, în treimea mijlocie urcă brusc în formă de cupolă (cca. 4 m de la planșeu). Peștera uscată și relativ însorită, a oferit condiții prielnice de locuire încă din cele mai vechi timpuri.

S-au realizat câteva observații stratigrafice, astfel încât a fost trasată o casetă lungă de 4,40 m și lată de 2,10 m din care reies unele constatări: primul nivel este format din pământ negru prăfos ce conține ceramică grosolană, dar și fragmente de ceramică lucrate dintr-o pastă de culoare cenușie. Al doilea strat este format dintr-un strat de pământ brun-roșcat; în cadrul acestui nivel se găsește o vatră de foc încadrată de doi mari bolovani. Este o vatră simplă cu pământul puternic ars în care se găsesc fragmente ceramice, oase de animale precum și oase umane. Al treilea strat conține un sol galben-roșiatic, lutos, urmat de un strat roșu închis lutos care se încheie cu un strat galben nisipos. În încheierea cercetării s-a mai trasat o casetă în partea stângă și una în partea dreapta, dar și de această dată materialul găsit este identic cu cel din prima casetă.

Ceramica

Ceramica descoperită este foarte fragmentată și corodată. În urma analizelor făcute la fragmentele păstrate se observă că există o unitate de formă și decor, diferențele constând în conținutul pastei și aplicarea decorului. Au fost reconstituite forme de pahare, cupe, cești, buze de străchini sau boluri, precum și vase mai mari. Acestea au fost realizate în general dintr-o pastă de culoare cenușie, cenușiu-cărămiziu, altele au fost lucrate dintr-o pastă cenușie grosolană conținând mult pietriș și nisip. Vasele au în general pereții subțiri cu buza dreaptă, dar există și vase mai mari cu pereții groși. Printre acestea au fost găsite și elemente de decor reprezentate de butoni mai mari sau mai mici, butoni în formă de „cioc de pasăre” perforați lateral, gropițe imprimate dispuse pe mai multe rânduri, iar pe câteva fragmente barbotinarea.

În stratul al doilea au fost găsite pe lângă ceramică din primul strat, și o ceramică lucrată dintr-o pastă foarte fină, de culoare roșie, roșie-portocalie, care este uneori pictată. În toate cazurile pictura a fost executată înainte de ardere și numai în exteriorul vasului, interiorul fiind lustruit.

ceramica

Unelte

Uneltele descoperite sunt puține și nu variază. Printre unelte se numără un fragment de săpăligă din corn de cerb, sulă de os cu vârful rupt, străpungător de os cu vârful rupt, vârf mic de sulă de os, două fragmente de oase cu urme de cioplire, fragmente de daltă din piatră șlefuită, așchii de cuarț, etc. lingura

Mormântul

La adâncimea de 0,52 m a fost descoperit un mormânt chircit, aparținând unui copil în vârstă de 6-8 ani. Scheletul a fost înhumat în poziție chircită, culcat pe partea dreaptă, fiind parțial distrus. Din studii reiese că mâna dreaptă, îndoită din cot cu palma în sus, rezemă craniul care se păstrează în stare foarte fragmentară. Prin observarea atentă a mandibulei rezultă faptul că dantura definitivă era în erupție. De asemenea s-au mai găsit 11 vertebre, 11 coaste, un humerus, un omoplat, 13 falange, un fragment din femur și altele. În jurul capului s-a descoperit un șirag de 5 mărgele mici aplatizate și găurite, un vas fragmentar lucrat dintr-o pastă grosolană de culoare cenușie, o sulă de os și mai multe fragmente ceramice.

mormant

Descrierea inventarului

  1. Vas fragmentat în formă de oală cu fundul drept și plat. Pasta conține ca degresant pietriș și nisip, fiind arsă neuniform și puternic corodată.
  2. Vas de formă ușor bitroconică, lucrat din pastă fină, binde frământată , omogenă, de culoare roșie-cărămizie. Vasul este prevăzut cu două proeminențe în formă de „cioc de pasăre”.
  3. Margelele în număr de 5 sunt lucrate din os, având forma aplatizată.
  4. Sula de os, are lungimea de 10,1 cm și este lucrată din metapodiu de căprior.

Pe baza materialelor prezentate, se poate spune că descoperirile de la Peștiș se încadrează atât tipologic și stilistic, cât și geografic  ” între arealul Lumea Nouă și cel Herpály, drept verigi de legătură ale unei vaste zone cu o cultură cu ceramică pictată căreia-pînă acum-nu i se cunoșteau decît manifestările extrem estice”  – aria stabilită de cercetătorul clujean Nicolae Vlassa.

Ignat 1973 – Ignat D., Contribuții la cunoașterea neoliticului din Bihor.

 

Urmărește-ne și pe Google News