Asociaţia Dacia Crisius a făcut descoperiri care au fost introduse în Patrimoniul Arheologic Naţional. Peştiş, Cetea şi Urvind sunt acum protejate juridic, iar obiectele descoperite sunt parte din Repertoriul Arheologic Naţional. Nu au acceptat, deşi li se cuvenea, niciun leu pentru descoperirile lor şi cu respectarea cu stricteţe a legii, vestigii care ne fac mândri că suntem parte a acestui popor încercat, dar biruitor.
Înarmaţi cu răbdare, au adus la lumină frânturi din istoria locului, pe care specialiştii trebuie să o integreze în istoria naţională. De câte ori au găsit deschidere la specialişti, rezultatele s-au văzut: săpături arheologice profesioniste, documentare şi publicare a descoperirilor, analize şi studii asupra obiectelor unice descoperite, restaurarea şi expunerea în muzeu printr-o expoziţie unică în ţară, completarea hărţii Regatului dac prin introducerea în Repertoriul Arheologic Naţional a 3 noi cetăţi dacice, confirmarea administraţiei militare pe Valea Crişului Repede prin cercetarea unui tumul funerar al unei căpetenii din antichitate.
O parte din descoperirile făcute de membrii Asociaţiei, doar pe o rază de 50km care până acum era considerată un vid din punct de vedere istoric, conţine: mai multe tezaure însumând sute de denari romani şi drahme greceşti din argint, trei cetăţi dacice neştiute până acum, în care am găsit tezaure monetare din argint, arme, podoabe, unelte, vase din ceramică si pietre de moară, două tezaure de colane torsadate, fibule, cercei si pandantive dacice din argint, două morminte de căpetenii militare dacice cu zăbala calului şi cu armele frânte ritualic, depuneri din Epoca Bronzului conţinând spade, topoare, seceri, pumnale, lingouri si pandantive din aur, inventarul unui meşter din Epoca Bronzului care prelucra biju- terii din aur, inclusiv sârma din aur torsadată la capete, diferite tipuri de topoare din cupru din Eneolitic, piesă rară numită terret a unui car de luptă din Epoca Fierului, numeroase vârfuri de lance din fier de mari dimensiuni, tutuli şi vârf de lance din bronz din Epoca Bronzului, precum şi multe alte descoperiri izolate, precum inele, pinteni şi monede medievale.
„O parte a acestor descoperiri se află în continuare în cercetare, iar altele au fost deja expuse în muzeu. Ţinem să menţionăm că am refuzat de fiecare dată recompensa legală care ne este dată de către stat, oricât de valoroase ar fi fost tezaure PEŞTIŞ/ CETEA/ URVIND. Antonio Nechifor şi Dan Slăvescu, membri ai Asociaţiei Dacia Crisius, aveau convingerea, după succesul expoziţiei de la Muzeul Ţării Crişurilor, în care au fost expuse obiectele descoperite de ei, că acel moment este începutul unei colaborări „între «detectoriştii» de bună credinţă şi muzeele de isto- rie”.
Recent au descoperit că pentru Ministerul Culturii, ei sunt „pericolul patrimoniului”. „Chiar în aceste momente se află în aşa-zisă «dezbatere publică», ascuns pe site-ul Ministerului Culturii, un Cod al Patrimoniului apărut mişeleşte, scris în grabă. Acesta este o reală ameninţare adusă Patrimoniului Cultural Naţional, fiind înaintat cu scopul «protejării patrimoniului» în faţa pasionaţilor de detecţia de metale autorizată şi responsabilă, pe care o vor scoasă în afara legii. În ochii lor, noi, precum membrii Asociaţiei Dacia Crisius, suntem pericolul patrimoniului, care prin descoperirile noastre făcute cu sacrificii şi pasiune, prin încrederea oferită specialiştilor lăsând tezaure în pământ, prin scanări 3D ale obiectelor în groapă împreună cu contextul, prin protejarea si verificarea periodică a zonelor cu descoperiri, am contribuit la rescrierea istoriei”, spun fondatorii Asociaţiei Dacia Crisius. Aceştia şi-au făcut un ţel din a scoate la lumină mai mult decât obiecte, să scoată poveşti.
Descoperiri impresionante
Asociaţia a fost înfiinţată de oameni pe care i-a unit „pasiunea trecutului şi a strămoşilor noştri, dornici să descopere cu ajutorul detectoarelor de metale autorizate Monedă dacică de argint de tip Medieşu Aurit, veche de 2200 de ani, pe care dacii o copiau după tetradrahmele macedonene ale lui Filip al II-lea,
descoperită de Dacia Crisius sau oricare dintre obiecte, scopul nefiind îmbogăţirea personală, ci îmbogăţirea patrimoniului naţional şi scrierea istoriei corecte şi adevărate”, transmit reprezentanţii Asociaţiei Dacia Crisius.
Ei se declară susţinătorii unui Cod al Patrimoniului, care să protejeze cu adevărat în faţa incompetenţei, a neprofesionalismului, a infractorilor şi a intereselor ascunse, dar nu a variantei actuale, prin care se elimină tocmai ceea ce ar trebui să fie o extensie a arheologului. Membrii Asociaţiei Dacia Crisius solicită Ministerului culturii să reconsidere actuala propunere legislativă şi să dea şansa asociaţiilor de profil, legal constituite şi cu efecte directe asupra patrimoniului cultural naţional, să îşi facă democratic auzite vocile şi propunerile juste.
