Ediția din acest an a faimosului Târg de toamnă de la Negreni se desfășoară în perioada 10 – 13 octombrie 2024. Zeci de mii de persoane din țară și din străinătate participă la eveniment, care, de-a lungul timpului, dintr-un simplu târg, a devenit și o atracție turistică ce merită văzută!
Celebrul eveniment se organizează în toamna fiecărui an, în al doilea sfârșit de săptămână al lunii octombrie, pe malul Crișului Repede, în localitatea Negreni, județul Cluj. Satul este așezat pe drumul european E60, în apropiere de Ciucea. Târgul se întinde pe o suprafață uriașă, de 8 hectare, și este numit de cei din zonă „Târgul tradițional de la Fechetău” (provenind din denumirea maghiară Feketetó). Târgul de Toamnă de la Negreni este un loc unde trecutul și prezentul se întâlnesc și a devenit în timp un obicei și o tradiție, iar zvonurile despre acest eveniment s-au dus nu doar în toată țara, ci și în afara acesteia. Astfel, a devenit unul dintre cele mai mari târguri de acest fel din estul Europei și se bucură de o popularitate foarte mare, având musafiri din Ungaria, Germania, Europa de Vest, etc.
Originile Târgului de la Negreni datează încă din Evul Mediu, cu toate că acesta a fost aprobat oficial în anul 1815. Pe vremuri, aici era locul în care ciobanii din Munții Apuseni veneau pentru a se aproviziona cu haine și căciuli groase pentru iarnă, precum și cu alte produse.
Cu ocazia târgului, localnicii, timp de patru zile, își deschid porțile curților și, ca buni întreprinzători, fac bani frumoși din parcări. Aceștia invită turiștii să își parcheze mașinile în curțile și grădinile lor, contracost desigur. Parcarea costă 25 de lei pe autoturism, dar merită, pentru că sătenii au grijă de autovehiculele parcate.
Comercianții vin și se pregătesc de zor pentru a-și întâmpina clienții cum se cuvine, cu standurile burdușite de produse, mai mult sau mai puțin utile, mai vechi sau mai noi. În acest an, organizatorii și comercianții au avut noroc, pentru că, în afară de dimineața zilei de vineri, când a plouat, vremea a fost splendidă, permițând cumpărătorilor să se plimbe printre rânduri și să aleagă din exponate. Pentru a le spori confortul, vânzătorilor li se pune la dispoziție și un grup sanitar, unde, pentru 20 de lei, seara sau dimineața, pot face chiar și un duș.
Cei mai mulți vizitatori au fost sâmbătă, o zi superbă de toamnă, cu soare și căldură, excelentă pentru plimbări între standuri. Pe podul de trecere din beton, mulțimea avansa foarte greu. Deși sunt agenți de pază în piață, asta nu împiedică cerșetorii să-și facă „datoria” de a cere bani de la trecători. Prețurile din piață diferă foarte mult, în funcție de produs. Sectorul de antichități a fost cel mai animat. Parcă ai fi în mijlocul naturii, pe o potecă, dar pe marginile potecii nu găsești arbori sau flori, ci parcă tot ce s-a produs în Transilvania sau în România de-a lungul secolelor. Aici găsești tot ce îți poți imagina, dar și ce nu îți poți imagina: fotografii vechi, unelte de tâmplărie, televizoare, mobilier, motociclete, biciclete, triciclete, cărucioare pentru copii, păpuși, bijuterii, clopoței, aparate foto, discuri, ceasuri vechi, magnetofoane, săbii, căști de război, tablouri, oglinzi, timbre, animale împăiate etc. Cartea roșie cu titlul „Omagiu” ne amintește acum, în apropierea alegerilor, că am avut și un conducător suprem, pe Nicolae Ceaușescu.
Aici, în zona de antichități, în fața ta se deschide o altă lume, veche, prăfuită, dar care are un farmec aparte. Văzând obiectele ce stau înșirate care pe unde – pe jos, pe mese, pe capota mașinii – e greu să nu îți amintești măcar o clipă de copilărie sau de alte vremuri, de mult apuse. Porturile populare, cusăturile tradiționale, farfuriile pictate, cărțile vechi, mobilierul antic și multe altele nu sunt doar vechituri sau suveniruri, ci și mărturii ale unei moșteniri culturale bogate.
Pe ici pe colo, kitsch-ul își face simțită prezența și aici, chinezăriile amestecându-se printre obiectele ruginite ale epocii de aur. Mulți pot găsi chilipiruri, dar și obiecte de colecție, unele vechi de sute de ani, care pot costa chiar și sute sau mii de euro. Printre rândurile de haine și de pantofi, de multe ori auzi comercianții care își oferă marfa: „Toate la 10 lei!”, mai încolo, la gecile de fâș: „Toate sunt la 100 de lei!”. Târgul de la Negreni are legătură directă cu lumea satului, cu uneltele din gospodăria țărănească, cu îmbrăcămintea bunicilor, cu fascinanta istorie a trecutului. Examinarea obiectelor expuse, a albumelor fotografice de familie, a tablourilor și icoanelor din casa bătrânească, a farfuriilor pictate și a portului popular ne face să ne întoarcem în timp cu zeci de ani. Chiar și sunetul unui taragot face ca unii cumpărători să se îndrepte într-o parte mai puțin frecventată a târgului.
Desigur, cei mai mulți dintre vizitatori nu sunt și cumpărători. Cei mai mulți doar se uită la exponate, iar mai puțini sunt cei care cumpără ceva. În târg nu lipsesc nici standurile unde, după ore întregi de plimbare, vizitatorul se poate bucura de mâncăruri tradiționale românești și ungurești. Micii, grătarele, pomana porcului, mămăliga cu brânză, fasolea cu ciolan, sarmalele, kürtőskalács-ul și porumbul fiert sunt la mare căutare. Chiar și numele celor doi comici americani, Stan și Bran, îi invită pe trecători să mănânce o plăcintă la unitatea ce le poartă numele.
Într-adevăr, de-a lungul timpului, dintr-un simplu târg, evenimentul a devenit și o atracție turistică ce merită văzută!
