Protejaţi ariile naturale!

116
Ioan Cupşa Deputat PNL
Ioan Cupşa Deputat PNL

Unul dintre lucrurile pentru care suntem invidiați este natura țării noastre, care i-a determinat pe unii să asemene România cu Grădina Maicii Domnului. Pe de altă parte, „mare-i Grădina Domnului!” este expresia potrivită pentru felul în care cei care ne guvernează înțeleg să se folosească de vremelnica putere pe care o au.

Anul trecut, prin OUG nr. 75, PSD-ALDE au exclus ONG-urile dintre entitățile care pot administra arii naturale protejate. De ce au făcut-o putem doar bănui, însă iată cum justifică ei această  „naționalizare” a custodiei ariilor protejate:  (pentru a evita) sincope, proiecte blocate, avize neconforme, avize cu întârziere, interpretări excesive (sic!) și neunitare a legii!

Cert este că după sesizarea PNL şi USR, legea de aprobare a „naționalizării” custodiei ariilor protejate a fost declarată neconstituțională.

Abuzul continuă

Din păcate, cei de la putere continuă abuzul și au elaborat o alta, cu conținut practic identic, adoptată recent în Parlament prin puterea numărului, nu a rațiunii! Noi, cei din PNL și USR, am sesizat deja CCR, dar până ce aceasta se va pronunța, ariile naturale protejate nu vor mai putea fi administrate de ONG-uri. Toate atribuțiile le vor fi preluate de ANANP, care nu are structuri judeţene funcţionale. Bani, nu! Personal, nu! Dotări, nu! Cum va putea proteja ariile naturale Agenţia în aceste condiţii?

Ce se va întâmpla cu acele proiecte care au fost și sunt finanțate din fonduri europene, în condițiile în care titularul de proiect nu mai este custode al ariei protejate? Cine și cum va emite avizele legale? Ne întoarcem la perioada comunistă în care ariile naturale protejate erau “constituite, dar negospodărite”?

Nu le pasă!

Înțeleg că nu toate ONG-urile și-au desfășurat activitatea de custodie în mod exemplar. Unele pot fi criticate ca administratori slabi, lipsiți de resurse, neînțelegându-și rolul sau comportându-se abuziv. Dar să excluzi societatea civilă, care prestează servicii absolut necesare acolo unde statul nu poate sau are servicii de slabă calitate, dovedește că nu te interesează altceva decât să controlezi totul ca un jupân. Nu le pasă celor de la putere de ariile naturale protejate!

Cei care acum dețin puterea, PSD-ALDE, sunt permanenți supărați pe societatea civilă, parcă vor să folosească fiecare oportunitate pentru a pedepsi ONG-urile vinovate de nu se știe care vină.

Tendința de înstăpânire a PSD-ALDE asupra justiției, economiei şi tuturor instituțiilor statului, iar acum şi asupra ariilor protejate, produce efecte grave în întreaga societate. Noi nu avem nevoie de decidenți care iau hotărâri doar pentru că pot, ci pentru că trebuie să le ia urmărind binele fiecăruia dintre noi.

P.S.:

Este bine să ne amintim că în anul 1928 un Congres naturalist desfășurat la Cluj (pe-atunci contam!), prezidat de marele savant Emil Racoviță, sublinia nevoia de a proteja natura pentru a ne proteja pe noi, oamenii. Ca urmare firească, în anul 1930 se adopta Legea nr. 213 a protecției monumentelor naturii.

Până în anul 1944, Emil Racoviță și profesorul Al. Borza au reușit să îi convingă pe decidenții vremii ca 190 de arii, adică peste 100.000 ha de teren, să fie declarate arii protejate. Până în anul 1989 au fost constituite foarte multe astfel de arii protejate, dar se spune că au rămas „negospodărite” . Înainte de Convenția de la Rio din 1996, moment crucial, am adoptat Legea protecţiei mediului  nr. 137/1995 și apoi am adoptat: Legea 453/2001, OUG nr. 91/2002, Legea 294/2003, OUG nr. 195/2005, OUG nr. 57/2007, a Legii nr. 195/2016, OUG nr. 84/2016, OUG nr. 90/2016 și zeci de Ordine de ministru. Actele normative în număr foarte mare, și cu o frecvență a modificării exagerat de mare, relevă o precaritate a legiferării, o calitate profesională slabă a noastră a celor care participăm la procesul de legiferare.

Ioan Cupşa
Deputat PNL

 
Adrian Fora
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.