Președintele Klaus Iohannis a anunțat că își înaintează demisia din funcție, în urma discuțiilor avute cu liderii coaliției de guvernare și în contextul declanșării procedurii de suspendare de către opoziție. Începând cu 12 februarie, atribuțiile prezidențiale vor fi preluate interimar de președintele Senatului, Ilie Bolojan, până la organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai.
Iohannis: „Nu va înțelege nimeni de ce România își demite președintele”
Într-o declarație susținută în fața presei, Klaus Iohannis a explicat decizia de a părăsi funcția înainte de finalul mandatului:
„Suspendarea președintelui este un demers inutil, pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată n-am încălcat Constituția și este un demers păgubos. De aici, toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.”
Iohannis a avertizat că suspendarea sa ar putea afecta imaginea României pe plan extern și ar crea o criză inutilă:
„În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele, după ce a început procedura de alegere a unui nou președinte. (…) Vom fi de râsul lumii, mai pe românește. Pentru a scuti România de această criză, demisionez din funcție.”
Iohannis a confirmat că va părăsi Palatul Cotroceni pe 12 februarie.
Bolojan preia interimatul, Antonescu anticipa demisia
Conform prevederilor constituționale, președintele Senatului, Ilie Bolojan, va exercita funcția de președinte interimar până la depunerea jurământului de către noul șef al statului. Decizia lui Iohannis a fost anticipată duminică de Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidențiale, care a declarat la TVR Info că o discuție între liderii coaliției și Iohannis privind plecarea sa din funcție era o posibilitate reală.
Un final de mandat plin de tensiuni
Mandatul lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, însă a fost prelungit după anularea alegerilor din noiembrie printr-o decizie a CCR. În ultimele luni, liderii politici au sugerat în repetate rânduri că prezența sa la Cotroceni amplifică nemulțumirile publice și riscă să favorizeze ascensiunea extremismului în România.
Totodată, Iohannis a admis că serviciile secrete nu au putut preveni interferențele Rusiei în alegerile prezidențiale, ceea ce a afectat grav încrederea în procesul democratic.
Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a fost ales președinte în 2014 și a câștigat un al doilea mandat în 2019, fiind susținut de PNL. În cei 10 ani petrecuți la Cotroceni, președinția sa a fost marcată de controverse legate de achiziția de imobile, protestele anti-corupție, pandemia de COVID-19, revenirea PSD la guvernare și politica externă în contextul războiului din Ucraina.
