Vadu Crisului a devenit stațiune turistica de interes local

1676

Guvernul României a adoptat astăzi Hotărârea pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități ca stațiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor. Dintre cele 17 statiuni turistice de interes local avizate din judetul Bihor sant doua: orasul Marghita si comuna Vadu Crisului. 

 

Dupa Statiunea 1 Mai si Felix din Sanmartin, Stana de Vale din comuna Budureasa, Baile Tinca din comuna Tinca inca doua localitati din Bihor au fost atestati ca si stațiune turistica de interes local. Dupa sedinta de guvern de astazi România are o nouă stațiune de interes național și alte 17 de interes local! 

Cele 17 localități atestate astăzi ca stațiuni turistice de interes local sunt: 

• Orașul Pecica, județul Arad; 

• Municipiul Marghita, județul Bihor; 

• Comuna Vadu Crișului, județul Bihor; 

• Comuna Berzasca, județul Caraș – Severin; 

• Comuna Coronini, județul Caraș – Severin; 

• Comuna Mehadia, județul Caraș – Severin; 

• Comuna Corund, județul Harghita; 

• Comuna Zetea, județul Harghita; 

• Comuna Săpânța, județul Maramureș; 

• Comuna Moldovița, județul Suceava; 

• Comuna Panaci, județul Suceava; 

• Comuna Putna, județul Suceava; 

• Comuna Șaru Dornei, județul Suceava; 

• Comuna Vama, județul Suceava; 

• Orașul Deta, județul Timiș; 

• Orașul Jimbolia, județul Timiș; 

• Comuna Mălaia, județul Vâlcea. 

„Felicitări tuturor comunităților care au devenit astăzi stațiuni turistice! În perspectivă, acestea pot opta pentru înființarea unei Organizații de Management al Destinației, dezvoltată la nivel local, pentru care se impune, printre criteriile minime obligatorii, deținerea acestui statut sau existența a cel puțin 100 de locuri de cazare în structurile clasificate. Totodată, reprezentând poli de dezvoltare turistică, stațiunile vor beneficia de noi opotunități de a atrage investitori, fapt ce va încuraja o prezență tot mai mare a turiștilor în aceste zone”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu. 

Comuna Vadu Crișului este așezată în partea de est a judetului Bihor. Comuna se află pe șoseaua E60, Oradea-Cluj-Napoca, la o distanță de 50 de km fată de Oradea și 100 de km fată de Cluj-Napoca. De asemenea, accesul în comună se poate face și cu trenul pe ruta Oradea-Cluj-Napoca. Din punct de vedere administrativ, Comuna Vadu Crișului este alcătuită din 4 sate: Vadu Crișului – centrul administrativ al comunei – Topa de Criș, satul Birtin și satul Tomnatic. Comuna se învecinează la nord cu comuna Aușeu, la nord vest cu comuna Măgești, la vest cu comuna Aștileu, la sud-vest cu comuna Dobrești, la sud cu comuna Șuncuiuș și la est cu comuna Borod. În limba maghiară, comuna este cunoscută sub denumirea de Rév. Comuna se află la intersectia Muntilor Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Comuna se află între mai multe forme de relief precum Valea Crișului, dealurile Plopiș și poalele Muntilor Pădurea Craiului. Dealurile de la poalele Munților Pădurea Craiului și Plopiș sunt alcătuite din calcare, argile nisipoase și nisipuri sarmatiene. Lunca Crișului Repede este largă cu aspect de câmpie. Solul este alcătuit din pietriș și nisipuri aluvionare. La intersectia râului Crișul Repede cu valea Borod, relieful se terasează. Cea mai mare parte din teritoriul comunei este dominat de poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului. Relieful este alcătuit din calcare cele mai întâlnite forme geologice de suprafață fiind dolinele. Pe lângă doline, relieful carstic estcaracterizat și printr-o serie de peșteri. Din punct de vedere climatic, comuna are o climă temperată cu ierni blânde și veri potrivite. Principalii afluenti ai Crișului Repede de pe teritoriul comunei sunt Valea Borodului, Valea Mierâie, Pârâul Peștera.

Peisajul este completat de păduri de gorun, fag și stejar ce se amestecă cu cele de pin în care au habitat animale precum căprioara, mistrețul, iepurele sălbatic, pisica sălbatică și ursul. Istoricii au descoperit că așezarea Vadu Crișului este menționată în 1256 într-o serie de documente ce atestă existenta vămii și a comertului din zonă. Spre finalul evului mediu, în zona de trecere a Crișului Repede exista o vamă de trecere a râului pentru cei care doreau să transporte marfă spre târgurile din Oradea sau Huedin. Pe malul drept al râului Crișul Repede există un turn de piatră contruit pentru supravegherea transportului pe apă și pe uscat în zona defileului. Turnul a fost cercetat în anul 1977 și a s-a constatat că a fost construit pe două nivele oferind o vizibilitate ridicată pentru toată regiunea. Cu toate că nu s-au descoperit fragmente de ceramică, turnul se află în apropierea unei peșteri în care aceste dovezi au fost găsite, lucru care i-a determinat pe arheologi să concluzioneze că această peșteră era folosită pe post de adăpost pentru mărfuri.

Ce merita sa vizitezi in Vadu Crisului?

In primul rand Defileul Crisului Repede, apoi olarii si nu in ultimul rand monumentele istorice din localitate.
Defileul Crisului Repede si Pestera de la Vadu Crisului dobandesc statutul de rezervatie naturala in august 1955. Pe langa frumusetea peisagistica si diversitatea faunistica, defileul are o importanta botanica deosebita deoarece cuprinde asociatii floristice cu elemente fitogeografice, de la elemente eurasiatice la elemente mediteraneene, pana la cele alpino-balcanice.

Rezervatia Naturală „Defileul Crișului Repede” este apreciată pentru diversitatea speciilor de plante rare precum stânjenel sălbatic, rușulina, lalea pestriță dar și a animalelor sălbatice care își au habitatul aici. De asemenea, în rezervatie sunt cuprinse și o serie de peșteri precum Peștera Deventului, Peștera Vadu Crișului cu o lungime de aproape 1000 de metri, Pestera Fugarului, Pestera cu apa, Pestera Podireului I. si Podireului II.

Un loc aparte îl reprezintă Cascada Vadu Crișului. Casa Zmăului reprezintă un turn construit în Evul Mediu în apropierea unei grote unde se depozitau mărfurile luate ca vama de la negustori. Constructia a fost destinata supravegherii Defileului Crisului Repede încă din 1200 când sarea din centrul Transilvaniei era transportată pe plute spre centrul Europei.
Reteaua traseelor turistice ce strabat Defileul Vadu Crisului este extinsa, majoritatea pornind de la pestera Vadu Crisului si ating niste locuri splendide ca Lacul Fara Fund, Stanul Stupului, Pestera Caprei, dealul Crucii etc.

In apele Crisului Repede traiesc pesti specifici zonelor montane cu ape repezi si mai reci, ori celor din zona de deal, cu ape mai line. Lostrita, lipanul, pastravul, cleanul, scobarul, mreana sant doar cateva din pestii care populeaza Crisul Repede. Speoturism, rafting, plimbari pe traseele turistice, practicarea sporturilor extreme sant doar cateva din posibilitatile ce poate oferi turistului Defileul Crisului Repede.

Olaritul

Putine din tinuturile Romaniei se pot mandri cu atatea centre de olarit ca Bihorul, in care, cu cateva decenii in urma, zeci de mesteri practicau inca acest mestesug. Intre numeroasele centre ale Bihorului astazi olaritul este practicat doar in Vadu Crisului, aici se mai produce inca renumita ceramica alba de Vadu Crisului. Dezvoltarea olaritului in acest loc a fost in mare masura influențat daca nu determinat de existenta a numeroase varietati de lut in imprejurimi, deosebit de portivite pentru vase comune si chiar pentru portelan. Vadu Crisului este singurul centru de olarit din regiune si chiar din tara unde materia prima de prelucrare este lutul alb, din care, dupa ardere, rezulta o ceramica alba, luminoasa. Vasele specific centrului de olarit Vadu Crisului sant: ulcioarele, canceele, canitele de apa,oalele inalte, ulcelele de lapte, blidele, ulciorul, canta, ghivecele pentru flori. Abundenta si calitatea superioara a materiei prime a facut ca in anul 1937 sa se infiinteze aicio fabrica de cahle. Chiar dacă în ultimele decenii, activitatea de olărit a scăzut, centrul de la Vadu Crișului rămâne cel mai activ din regiune fiind necesare investitii în servicii și desfacerea produselor.

Biserica ortodoxa din localitate este monument istoric. Biserica „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril” din Vadu Crișului a fost terminată în anul 1790. În 1855 este construit și un turn-clopotnită. Cele mai representative obiecte de artă sunt catapeteasma, amvonul și scaunul arhieresc care se remarcă prin ornamentele bogate sculptate în lemn, pictate și aurite.

Pe langa biserica pe lista monumentelor istorice din Vadu Crisului mai figureaza Casa Zmaului si monumentul ridicat in amintirea celor care au murit in timpul construirii caii ferate Oradea-Cluj si care se afla in curtea bisericii greco catolice din Topa de Cris.

 

Urmărește-ne și pe Google News