COPIII  GUNOIERI

376

Sunt în derulare o mulțime de proiecte cu finanțare europeană sau guvernamentală având ca subiect integrarea familiilor de rromi în societate. Activitățile și acțiunile ce vizează acest aspect nu au continuitate și consecvență, întrucât instituțiile abilitate și autoritățile locale lasă această activitate în sarcina unor fundații de profil gen Ruhama, care reușesc în comunitățile unde implementează anumite programe să declanșeze acțiuni de integrare. Dar, odată cu încheierea acestor proiecte finanțate , în multe cazuri se revine la vechile obiceiuri, sau apar altele noi. Pe copiii cerșetori îi întâlnim zilnic în prejma marilor unități comerciale, în piețe, iar la sărbători în fața bisericilor. Această activitate este întreținută de oameni„milostivi” care din milă le aruncă câțiva bănuți, încurajând această practică. Uneori refuzul de a le oferi bani, are ca rezultat injurii la adresa celor care nu acceptă cerșitul. Acest fenomen este răspândit în toate marile orașe și în străinătate devenind o sursă reală și ușoară de câștig. Eradicarea acestei practici este posibilă doar prin măsuri educative și coercitive. În statele civilizate din apus,  cerșitul este practicat doar de cerșetori străini și nu de localnici, fapt care dovedește nivelul diferit de civilizație a unor popoare. Acest proces trebuie început în școală și continuat în toată perioada de dezvoltare a individului, când trebuie să se formeze deprinderi de viață socială demnă și civilizată. La acest proces trebuie să contribuie și familia, care să sprijine acest demers educativ. Statul asigură acestor familii subvenții sociale, burse și alocații pentru sprijinirea frecventării cursurilor școlare, dar nu urmărește modul în care sunt folosite aceste ajutoare, de obicei pentru plăcerile alcoolice ale părinților. O altă practică antisocială și degradantă la care sunt antrenați copiii rromi alături de părinți, este colectarea din deșeurile menajere depozitate în tomberoane, alimente, ( doar pentru hrana animalelor),îmbrăcăminte și alte lucruri încă utilizabile. Zilnic în diferite zone din oraș, stabilite de S.C.Salubri, societatea din Aleșd care colectează  resturile menajere, sunt scoase în fața porților tomberoanele gospodarilor care sunt controlate în prealabil de acești „controlori”de gunoaie. Înarmați cu tot felul de recipiente , saci, coșuri și chiar cărucioare. Cei mai nerușinați răstoarnă tomberoanele, lăsând grămezi de gunoaie pe care gospodarii trebuie să le reintroducă în tomberon.  Desi nu există legi norme care să sancționeze aceste practici, există legi morale și sociale care trebuie implementate și în rândul acestor categorii. Cine își va asuma această sarcină, care instituții vor adera la inițierea și derularea unui proiect permanent de civilizație civică,? suntem curioși să aflăm și să mediatizăm.

 

Nicu Răcuciu

 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.