13.2 C
Aleşd
vineri, 29 martie 2024

Aleșd, oraş doar cu numele, fără încălzire centralizată şi înnegrit de fumul sobelor cu lemne

În unele oraşe din România se trăieşte şi azi ca-n Evul Mediu. În Aleșd, locuitorii nu au gaz metan sau centrale termice, încălzirea la bloc făcându-se cu sobe improvizate.

- Publicitate -

La peste 40 de kilometri de municipiul Oradea se află orașul Aleșd care a devenit oraş în perioada comunismului, când au apărut primele blocuri cu apartamente. Condiţiile, însă, au rămas ca la ţară. Prea puţini oameni se simt aici orăşeni.

”Cică suntem cetăţeni europeni de la oraş. Europeni şi orăşeni numai cu vorba, că în rest vai de noi”, spune Elena, o locatară a orașului.

Iar unul dintre motivele principale este lipsa gazului, în special la blocuri. Oraşul nu a fost niciodată alimentat cu gaz şi recent au început lucrările de reabilitare la reţeaua de apă şi canalizare. Pentru sutele de aleșdeni care locuiesc la blocurile din oras venirea iernii înseamnă un chin. Adică mizerie, fum şi cheltuieli mari, mai spune femeia.

În Aleșd, sunt blocuri vechi, construite în perioada comunistă. În ele locuiesc sute de familii, mai ales din rândul celor care au muncit în industria socialistă. Ceea ce frapează la aceste cartiere, pe lângă vechimea construcţiilor, sunt grămezile cu lemne din jurul blocurilor. Stocuri ca în ogradă, pe lângă scările de bloc. De altfel, tencuiala unor blocuri poartă urma grea a fumului. Pare greu de crezut, dar în Aleșdul secolului XXI, oras dintr-o ţară membră UE, oamenii se încălzesc la bloc cu sobe improvizate, fiind singura sursă de încălzire.

Pe vremuri, apartamentele erau racordate şi încălzite în sistem centralizat. Dar după 1990, întreţinerea vechii centrale nu a mai fost considerată rentabilă, iar oamenii au fost nevoiţi să se adapteze. ”Pentru noi la bloc a fost o adevărată lovitură. Ne-am trezit fără căldură. Până în 1991 cred că a mai funcţionat sistemul centralizat. După aceea a trebuit să ne adaptăm şi am pus în apartamente la început sobe de tablă, apoi cine şi-a permis de teracotă. Cum am putut şi noi. Am scos coşurile de fum în afară”, mai spune femeie.

Astfel, traiul cu sobe în casă a modificat întreg peisajul urban din cartierele cu blocuri ale orașului. În buricul târgului, oamenii crapă lemne ca la ţară, iar în jurul scărilor au apărut depozite cu lemne stivuite unele de ani de zile desi sunt camari in care ar putea fi depozitate. Misuna sobolanii pe sub ele. Spatiul din fata blocurilor este domeniu public. Primaria impreuna cu asociatile de proprietari ar trebui sa ia masuri. Puţini sunt cei care-şi permit centrale pe curent electric.

“Ne chinuim ingrozitor. Cărăm lemne pănă sus la etaj. Şi noaptea in mijlocul gerului ne ducem pănă la magaziile din spatele blocului, alunecăm prin apa şi mai că ne afundăm in gunoaie. Nu avem nici apă caldă, nici gaze”, se vaită femeia şi blestemă autorităţile cănd işi aminteşte că plăteşte impozite şi taxe “pentru nimic”, încheie femeia mesajul trimis catre noi.

- Publicitate -
- Publicitate -
 

URMĂREȘTE-NE ȘI PE

35,171FaniÎmi place
1,737CititoriConectați-vă
593CititoriConectați-vă
44CititoriConectați-vă
1,560AbonațiAbonați-vă

ULTIMELE ȘTIRI