Atenție la mușcăturile de țânțari și căpușe. Ce boli pot provoca acestea 

338
mușcăturile de țânțari și căpușe

Condițiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada ploioasă dar și de temperaturile ridicate care declanșează o perioadă activă pentru unele insecte (vectori) cum ar fi căpușe, țânțari, insecte culicoides, care transmit o serie de boli atât la animale cât și la om, sau care pot fi gazde intermediare în ciclul evolutiv al agenților patogeni. Insectele se regăsesc frecvent în zonele cu spații verzi, zone de agrement cu luciu de apă, parcuri, zone amenajate pentru mișcarea animalelor de companie, pășuni, dar și în gospodăriile individuale, spații neîntreținute.

 

În funcție de specie, insectele transmit prin mușcătură/înțepătură o serie de boli.

– Căpușele (specii adaptate unor biotopuri variate, întâlnindu-se în locuri ierboase, regiuni cu arbuști, păduri mixte și de foioase, terenuri umede, așezări lângă ape) – pot transmite la animale și oameni, prin mușcătură, o serie de boli virotice, bacteriene și parazitare: babesioza, encefalita de căpușe, boala Lyme (borelioza Lyme), Tularemia, febra Q, anasplamoza;

–  Țânțarii​ – transmit o serie de boli, cum sunt encefalitele (West Nile si Encefalita Europei Centrale).​

Măsuri de protecție împotriva mușcăturii de căpușe:

1.      Când faceți o drumeție sau ieșiți la iarbă verde, purtați haine deschise la culoare (pe care se vor observa mai ușor eventualele căpușe), pantaloni lungi cu elastic jos sau introduși în șosete, bluze cu mânecă lungă, șapcă. E de preferat să folosiți încălțăminte fără orificii sau decupaje – pantofi sport în loc de papuci, sandale.

2.      Evitați să treceți prin tufișuri sau zone cu iarbă înaltă. Folosiți pături pentru picnic deschise la culoare, folosiți plase anti-insecte/folie de protecție când dormiți în aer liber sau în cort.

3.      Se pot folosi substanțe de tipul spray, loțiuni, unguente care previn infestarea cu căpușe. Acestea se pot aplica pe piele sau pe haine (conform indicațiilor de utilizare) și pot fi achiziționate din farmacii. Atenție! În cazul copiilor se pot utiliza doar produse adecvate vârstei lor.

4.      După activitățile în aer liber, inspectați în întregime cu atenție corpul dumneavoastră, al copiilor și blana animalelor care v-au însoțit. 

5.      Faceți un duș când vă întoarceți din excursie sau de la picnic. Căpușele pot sta pe piele chiar și câteva ore fără să se atașeze, așadar e posibil să scăpați de cele nefixate.

6.      Dacă locuiți la curte, îngrijiți cu mare atenție grădina, spațiile de depozitare, pereții casei – mai ales eventualele crăpături apărute. Curățați corespunzător tufișurile, îndepărtați frunzele uscate, tundeți periodic iarba, depozitați lemnele în locuri expuse la soare.

7.      Este foarte important să deparazitați extern, conform indicațiilor medicului veterinar, animalele din gospodărie. În general, câinii ținuți în curte necesită deparazitare externă lunară.

8.      Persoanele care desfășoară activități în zone frecvent populate de căpușe sau în ferme de animale, vor purta echipamente specifice de protecție.

9.      Consiliile locale, primăriile şi operatorii economici au obligaţia de a organiza şi desfăşura acţiuni periodice de combatere a artropodelor (inclusiv căpușe) şi rozătoarelor vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort. În conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătății Nr. 119/2014, cu modificările și completările ulterioare, unitățile administrativ teritoriale (primării, consilii locale) au: (Art. 82) „obligaţia de a organiza şi desfăşura acţiuni de combatere a artropodelor şi rozătoarelor vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort”. (Ar. 50): „ b) Dezinsecţia periodică se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor.”

Măsuri de protecție împotriva mușcăturii de țânțar:

1.      autoprotecția: Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecție fizică a populației pentru evitarea expunerii la înțepăturile țânțarilor, protecția tegumentelor – îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, șosete, folosirea mănușilor, utilizarea substanțelor repelente conținând DEET (N,N-diethyl-3- methylbenzamide) pe părțile neacoperite ale corpului, 

2.      evitarea pătrunderii țânțarilor în case prin închiderea ușilor și a ferestrelor sau prin punerea de plase la uși și ferestre. Utilizarea în interiorul locuinței de spray-uri sau alte produse cu insecticide,

3.      măsuri în gospodăriile individuale pentru a elimina eventualele depozite de deșeuri și apă stagnantă, care pot favoriza dezvoltarea țânțarilor, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, a bidoanelor și a găleților, îndepărtarea anvelopelor uzate din curți, curățarea jgheaburilor înfundate,

4.      evitarea zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.),

În cazul în care prezentați semne şi/sau simptome de boală prezentaţi-vă la cel mai apropiat cabinet medical!

 

Urmărește-ne și pe Google News

 
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.