RECTIFICAREA BUGETARĂ STABILITĂ DE GUVERNUL ROMÂNIEI AFECTEAZĂ GRAV BUGETUL MUNICIPIULUI ORADEA

229
Ilie Bolojan

Primarul Ilie Bolojan împreună cu directorul executiv al Direcției Economice din Primăria Oradea, Eduard Florea au prezentat în conferința de presă de marți, 20 august, efectele pe care le are asupra activității administrației locale rectificarea bugetară stabilită de Guvernul României.

Un surogat de rectificare de buget

Primarul Ilie Bolojan a prezentat situația ca fiind una care afectează grav activitatea primăriei: “Noi am așteptat ca prin această rectificare bugetară să ne fie reîntregite sumele pe care le-am pierdut la începutul acestui an, când s-a aprobat bugetul. Partea de cheltuieli ne-a fost dată de la începutul anului, iar partea de venituri majorate la sfârșitul lunii martie, deci am pierdut 3 luni. Am constatat  în urma rectificării, că Guvernul nu a făcut această reparație așa cum s-a angajat în întâlnirile cu Asociația Municipiilor. Ceea ce a făcut este un surogat de rectificare de buget, care nu face decât să perpetueze gravele probleme pe care Guvernul le-a generat în raport cu administrația publică: impredictibilitatea bugetară din 6 în 6 luni, practic se improvizează, de 3 ani de zile nu există o regulă după care să lucrăm, suntem în permanență niște pompieri care stingem incendiile bugetare declanșate de Guvern. Practic asistăm la o revenire la o formă de feudalism bugetar. Dacă până acum erau niște reguli clare, știai pe ce te poți baza, câți bani îți vin, acum această prevedere din rectificarea bugetară ne duce la un Guvern „înțelept”, care la final de an va împărți banii după criterii neștiute de nimeni, iar dacă la final de an ești găsit cu ceva bani s-ar putea să ți-i și ia”.

Directorul economic Eduard Florea a prezentat calculele instituției legate de diferența celor trei luni de la începutul anului, în care cota de impozit pe venit care ne-a fost distribuită a fost de  41,75%,  mult mai mică chiar decât cea aplicată în anul 2018.

A fost o perioadă de trei luni în care neexistând Legea bugetului de stat s-a revenit la legea de bază, cea a Finanțelor publice, în condițiile în care cel puțin partea de cotă de impozit pe venit se diminuase semnificativ de la 16% la 10%.

“Am prezentat un deficit de 16, 7 milioane de lei estimat pentru acest an și așteptările noastre erau că rectificarea de buget va întregi bugetul, iar suma reținută ne va fi distribuită. Concret, rectificarea cuprinde 8,8 milioane de lei, doar jumătate din ceea ce ne-a fost reținut. Ce este foarte grav, este că suntem în al treilea an, iar aceasta e a șasea formulă de reechilibrare a sumelor din bugetul de stat. Formula propusă are în vedere să se ia în considerare strict pierderile din luna martie, deci nu pentru toate cele trei luni și mai cuprinde o compensație la care nici nu ne-am fi gândit – respectiv valorificarea de active din 2018 minus valorificarea de active din 2019, deci o formulă nouă total ruptă de principiile bugetare, de reguli și cu atât mai greu de înțeles”, a explicat Eduard Florea.

Peste 12 milioane de euro pierdere în doi ani

Ca și sume globale, în rectificarea de buget sunt 2,6 miliarde de lei prevăzute a fi restituite către autoritățile locale, o sumă care ar fi îndestulat toate nevoile de pe cele trei luni, dar decizia Guvernului de a aplica o altă formulă, face ca din cele 2,6 miliarde de lei să se distribuie către orașe, municipii, comune doar 0,4 miliarde lei, adică doar 16% din sumă se distribuie către teritoriu/provincie.

27% din sumă, însemnând 0,7 miliarde lei se distribuie Bucureștiului și sectoarelor sale, iar cea mai mare parte de 57% din sumă adică 1,47 miliarde lei se constituie într-un fond de sume rezervate la dispoziția Guvernului.

În continuare, urmează să fie publicată o procedură, după care autoritățile locale vor trebui să vină în fața Guvernului, fiecare cu datele sale financiare pentru a arăta deficitul pe care îl înregistrează.

În Anexa 4 a Hotărârii de Guvern privind rectificarea bugetară se regăsesc toate localitățile din România cu suma primită de fiecare la această rectificare. Astfel, se poate vedea că fiecare bucureștean a primit 377 de lei,  în Voluntari – 49 lei/locuitor, Oradea – 44 lei/locuitor, Chiajna – 10.700 lei/locuitor.

“Pe lângă toate astea, apare o reglementare nouă, una foarte gravă, care spune că la finele anului, toate aceste sume la origine sunt de fapt venituri proprii, dar reținute la Guvern și date sub forma sumelor de echilibrare. Apare așadar o nouă regulă: în măsura în care vom avea excedent la finele anului și nu-l vom putea justifica pentru o finanțare, vom fi nevoiți să restituim ceea ce am primit ca  sume de echilibrare. În concluzie, la cele 10 milioane de euro pe care le contabilizasem și pe care le-am prezentat ca și sume pierdute de bugetul local, mai adăugăm acum 8,8 milioane lei, adică cca 1,7 milioane de euro și ajungem la peste 12 milioane de euro pierdere în doi ani de zile, o sumă importantă pentru bugetul orașului Oradea, o sumă chiar mai mare ca bugetul de investiții al municipalității pe un an de zile”, a încheiat directorul Eduard Florea.

Tocmai ca urmare a acestei situații, formulele improvizate de la nivel central vor obliga municipalitatea la măsuri similare, artificii financiare pentru a susține proiectele de investiții. Astfel, se va apela la credite bancare pentru cofinanțarea proiectelor UE, la clauza suspensivă în contractele de investiții, utilizarea excedentului până la finele anului bugetar, acțiuni de executare silită.

 
Adrian Fora
Fondator și Redactor-șef al AlesdOnline, Adrian Fora lucrează în presa locală din 2007, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Asociaţiei DJ-lor Profesionişti din România. A început să lucreze ca Dj, reporter și apoi ca redactor-șef în redacția Radio Transilvania Aleșd. Scrie reportaje pe care le ilustrează adesea cu fotografii și informații din toate domeniile de activitate, plecând de la administrație și politică și ajungând pâna la sport sau la viața agitată a orașului Aleșd și a celorlalte localități din Bihor. Crede că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii.