Însoțit de președintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabó Ödön, de deputata Rozalia Biro și de consilierul său, Pásztor Sándor, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a parcurs, după cum el însuși se exprima, un „mini maraton” prin județul Bihor. Ziua de 26 iulie 2021 a fost una cât se poate de plină pentru reprezentantul guvernului. Încă de la prima oră, Tánczos Barna s-a întâlnit cu președintele Consiliului Județean, cu prefectul județului Bihor și cu primarul municipiului Oradea.
De la întâlnirea pe care a avut-o cu prefectul Dumitru Țiplea, ministrul Barna a aflat că, în județul Bihor, funcționează 65 de depozite temporare de deșeuri. Un caz aparte este cel din comuna Sâniob, în legătură cu care TánczosBarna spune că, la sesizarea primarului din localitate, au și fost demarate cercetări care vizează inclusiv aspecte penale. Ministrul a ridicat unele semne de întrebare privind modul în care Agenția pentru Protecția Mediului Bihor avizează funcționarea acestor depozite temporare de deșeuri. „Vor fi verificate, unul câte unul, toate cele 65 de depozite temporare din județ și documentațiile lor de funcționare. La Sâniob, în urma unui control sumar, s-a constatat că existau anumite discrepanțe legate de obiectul de activitate al depozitului din localitate. S-a greșit la Agenția de Protecția Mediului. Sunt greșeli procedurale care mie îmi dau de gândit”, a declarat ministrul Tánczos Barna. El a mai spus că există un adevărat „fenomen de autorizare a mai multor locații pentru gestionarea deșeurilor” și că Corpul de Control al Ministerului Mediului va verifica toate aceste depozite, deoarece sunt suspiciuni cu privire la autorizarea lor. „Trebuie stopată orice încercare de a aduce deșeuri, din străinătate, în România”, a precizat Tánczos Barna.
Autoritățile locale i s-au plâns ministrului și cu privire la problemele create de acele cursuri de apă „necadastrate”, care nu sunt administrate de Regia Națională „Apele Române”. „Voi avea o discuție cu ministrul Agriculturii pentru a găsi sprijinul, instituțional și financiar, necesar în vederea găsirii unor soluții moderne și prietenoase cu mediul pentru aceste pâraie”. În context, Tánczos Barna a dat ca exemplu cele două baraje construite de administrația orașului Săcuieni, pentru a stăvili viiturile propagate pe văile care, oficial, nu figurează drept cursuri de apă permanente.
În ceea ce privește sancționarea celor ce se fac vinovați de activități care poluează grav mediul, ministrul TánczosBarna a spus că lucrează, împreună cu Ministerul Justiției, Ministerul Public, Poliția și celelalte instituții abilitate, pentru a realiza un pachet de acte normative care să răspundă solicitărilor venite din partea autorităților și instituțiilor locale. „Infracțiunile de mediu au un caracter aparte, probele dispar foarte repede. Din acest motiv multe dosare de cercetare penală se închid fără trimiterea în judecată a făptașilor sau, ajunse în instanță, dosarele sunt soluționate fără sancțiuni, din lipsă de probe. Trebuie să facem ceva pentru ca această stare de fapt să nu mai continue”, a spus ministrul.
Consilierul ministrului, bihoreanul Pásztor Sándor, a anunțat, în premieră, că, pe râurile care curg către Ungaria și pe afluenții acestora vor fi instalate prize menite să rețină deșeurile plutitoare. „Vor fi 18 astfel de puncte de colectare, unul chiar la Oradea, pentru ca să nu mai «exportăm» materiale plutitoare poluante spre țara vecină”, a declarat directorul ABA Crișuri. El a adăugat că această problemă a fost discutată chiar și la nivelul președinților, premierilor și miniștrilor de resort din cele două țări vecine. În acest moment, spune Pásztor Sándor, se caută soluții pentru depozitarea materialelor poluante blocate pe cursurile de apă tributare Crișurilor și râurilor Someș, Mureș, Ier, Barcău, Crasna, Tisa.
